FUNDAŢIA
ROMÂNĂ DE DEMOCRAŢIE PRIN DREPT
Calea
Victoriei 32-34, sector 1, Bucuresti
tel./fax: 021
316 08 96; mobil: 0758 250 054/ 0728 289 057
Domnului
AUGUSTIN ZEGREAN
Preşedintele
Curţii Constituţionale a României
20 august 2012 București
Stimate Domnule Preşedinte,
Subscrisele și semnatarii
prezentului document:
1. FUNDAȚIA ROMÂNĂ DE DEMOCRAȚIE PRIN DREPT
2. CENTRUL PENTRU RESURSE JURIDICE
3. CONSILIUL NAȚIONAL AL SOCIETĂȚII CIVILE
Reprezentând
organizaţii non-guvernamentale, membre ale societății civile din România, în
calitate de AMICUS CURIAE, avem
onoarea să vă adresăm punctul de vedere menţionat în cele ce urmează, cu
rugămintea de a-l avea în vedere la pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale
asupra validării referendumului care a avut loc în 29 iulie 2012, privind
demiterea Preşedintelui României.
Astfel,
din analiza legislaţiei pertinente în cauza, și în urma dezbaterilor reuniunii
organizaţiilor neguvernamentale menţionate, au rezultat următoarele:
1.
Decizia Curții Constituţionale asupra valabilităţii
referendumului, nu poate fi luată decât cu majoritate de două treimi.
Textul art. 47 din Legea 47/1992
privind organizarea și funcţionarea Curţii Constituţionale nu comportă nici un
fel de interpretare : “plenul Curţii
decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului”.
Dacă textul ar fi vorbit de validarea cu
două treimi a referendumului s-ar fi putut, probabil, discuta de o
invalidare cu majoritate simplă, dar în acest capitol, textul este fără
echivoc.
Dacă nu se întruneşte majoritatea de
două treimi asupra valabilităţii referendumului, urmează a se pronunţa
Parlamentul României.
2.
În conformitate cu art. 5 din Legea nr. 3/ 2000, Referendumul
este valabil dacă la acesta participă jumătate plus unul din numărul
persoanelor înscrise în listele
electorale permanente. Legea 3/2000 privind organizarea și desfăşurarea
referendumului nu defineşte noţiunea de liste
electorale permanente. Această
noţiune este definită în art. 26 alin. 2) din Legea 35/2008 privind alegerile
pentru Camera Deputaţilor şi a Senatului: listele
electorale permanente…cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care
domiciliază în localitatea pentru care au fost întocmite.
Aşadar, numai cetăţenii cu drept de
vot care au domiciliul în localităţile
de pe teritoriul României formează listele
electorale permanente. Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în
străinătate nu pot figura decât pe listele
electorale suplimentare care nu intra în calculul necesar validării
referendumului.
O definiţie identică a listelor electorale permanente
este dată de Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.
Aceeaşi concepţie privind listele
electorale permanente, listele electorale
suplimentare și dreptul de vot al persoanelor cu domiciliul sau reşedinţa
în străinătate o regăsim în Directiva nr.
80/1996 a Consiliului European, precum și în legislaţia majorității
statelor membre ale Uniunii Europene. De
asemenea, în acelaşi sens este și practica Autorității
Electorale Permanente, aşa cum rezultă din procesele verbale expuse pe
site-ul acestei instituţii, care este în
acord cu documentele menţionate: nici un cetățean român cu domiciliul sau
reşedinţa în străinătate nu figurează în statistica listelor
electorale permanente.
3.
Ne exprimăm aprecierea deosebită privind înţelepciunea
Plenului Curții care a înţeles că noţiunea de liste electorale permanente cuprinde pe toţi cetăţenii
români cu domiciliul în țară, având
drept de vot la data de 29 iulie 2012, lăsând Guvernului timpul necesar
prezentării unei situaţii actualizate la această dată.
Conform
standardelor internaționale stabilite de Comisia de la Veneția și Codul de bună
conduită în materie electorală, listele electorale permanente privesc
persoanele care domiciliază în țară, iar listele suplimentare sunt cele
referitoare la ”persoanele care și-au schimbat domiciliul sau care au împlinit
vârsta legală privind exercitarea dreptului de vot, de la publicarea definitivă
a listelor” (Art. 1.2.VI.)
Astfel
orice interpretare a listelor electorale permanente altele decât cele date de
Legea 35/2008 în art. 26 sau de Legea 370/2004 art. 7 ar însemna din partea
Curții un act de legiferare pozitivă inadmisibilă în cadrul unei proceduri de control
de legalitate.
În
conformitate cu reglementările juridice internaționale privind dreptul
democratic al cetățenilor de a decide prin vot, reglementări care precizează
expres că o eroare a administrației publice nu poate anula valoarea votului și,
având în vedere spiritul nu doar litera legii, apreciem că preponderența
deciziei trebuie să fie dată de legitimitatea indubitabilă a opțiunii
majoritare, la referendumul din 29 iulie 2012.
În acest sens, învederăm Curții
Constituționale, că referendumul cât și alegerea Parlamentului României reprezintă exprimarea
voinței suverane a poporului român, prevăzute fiind amândouă, în Art. 2 alin.
1, din Constituția României. Parlamentul României, aflat în funcție, a fost ales de un număr de 7 238 871 de
alegători, număr mai mic decât cel al votanților care și-au exprimat opțiunea,
în mod democratic, la referendumul din 29 iulie 2012.
Raportat la obiectul cauzei aflat în dezbatere și
soluționare, văzând decizia Curții din data de 02.08.2012, precum și punctele
de vedere exprimate privind valabilitatea datelor utilizate la calculul
cvorumului, considerăm că în cazul în care datele furnizate de către Guvern
prin actualizarea situației din listele electorale permanente până la data de
10.07.2012, cu privire la cetățenii români care trebuie legal incluși pe aceste
liste, se vor aplica chiar dacă operațiunea de actualizare a acestora a fost
realizată ulterior, în vederea verificării legalității referendumului. Curtea
nu poate sancționa electoratul pentru culpa administrației în procesul de
organizare al referendumului pentru că aceasta ar contraveni drepturilor și
libertăților omului, statuate în tratate și convenții internaționale, la care
România este parte. În acest context se impune aplicarea Art. 20 din
Constituția României, înlăturându-se acele norme din legislația internă care
afectează legalitatea și eficacitatea dreptului de vot.
Faptul că au fost identificate persoane care la
data de 10.07.2012, nu puteau fi prezente pe listele electorale permanente,
pentru diferite motive: deces, pierderea cetățeniei, etc., demonstrează că
listele electorale permanente nu au fost actualizate de autoritățile
administrației publice.
Astfel demersul legitim al Curții de a cere datele
reale actualizate, la data de referință prevăzută de calendarul stabilit de
Legea 3/2000, trebuie să aibă finalitatea analizei votului exprimat și publicat
de Biroul Electoral Central în Procesul Verbal Centralizator în raport de
numărul real al cetățenilor care trebuiau să se afle pe listele electorale la
data scrutinului din 29 iulie 2012.
Având
în vedere cele de mai sus, considerăm că avem legitimitatea să vă rugam să hotărâţi,
în conformitate cu înaltele
responsabilități încredinţate potrivit legii, în vederea apărării Constituţiei,
a statului de drept, a democraţiei pluraliste și a drepturilor și libertăţilor
fundamentale ale omului, inclusiv a dreptului la alegeri libere.
Dan HAZAPARU,
Președinte Fundația Română de
Democrație prin Drept
