marți, 21 august 2012

Scrisoare catre Curtea Constitutionala


   FUNDAŢIA ROMÂNĂ DE DEMOCRAŢIE PRIN DREPT
Calea Victoriei 32-34, sector 1, Bucuresti
tel./fax: 021 316 08 96; mobil: 0758 250 054/ 0728 289 057



            Domnului AUGUSTIN ZEGREAN
            Preşedintele Curţii Constituţionale a României

20 august 2012 București

            Stimate Domnule Preşedinte,

            Subscrisele și semnatarii prezentului document:
1.     FUNDAȚIA ROMÂNĂ DE DEMOCRAȚIE PRIN DREPT
2.     CENTRUL PENTRU RESURSE JURIDICE
3.     CONSILIUL NAȚIONAL AL SOCIETĂȚII CIVILE

            Reprezentând organizaţii non-guvernamentale, membre ale societății civile din România, în calitate de AMICUS CURIAE, avem onoarea să vă adresăm punctul de vedere menţionat în cele ce urmează, cu rugămintea de a-l avea în vedere la pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale asupra validării referendumului care a avut loc în 29 iulie 2012, privind demiterea Preşedintelui României.
            Astfel, din analiza legislaţiei pertinente în cauza, și în urma dezbaterilor reuniunii organizaţiilor neguvernamentale menţionate, au rezultat următoarele:
1.     Decizia Curții Constituţionale asupra valabilităţii referendumului, nu poate fi luată decât cu majoritate de două treimi.
Textul art. 47 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcţionarea Curţii Constituţionale nu comportă nici un fel de interpretare : “plenul Curţii decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului”. Dacă textul ar fi vorbit de validarea cu două treimi a referendumului s-ar fi putut, probabil, discuta de o invalidare cu majoritate simplă, dar în acest capitol, textul este fără echivoc.
Dacă nu se întruneşte majoritatea de două treimi asupra valabilităţii referendumului, urmează a se pronunţa Parlamentul României.
2.     În conformitate cu art. 5 din Legea nr. 3/ 2000, Referendumul este valabil dacă la acesta participă jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Legea 3/2000 privind organizarea și desfăşurarea referendumului nu defineşte noţiunea de liste electorale permanente. Această noţiune este definită în art. 26 alin. 2) din Legea 35/2008 privind alegerile pentru Camera Deputaţilor şi a Senatului: listele electorale permanente…cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care au fost întocmite.
Aşadar, numai cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul în localităţile de pe teritoriul României formează listele electorale permanente. Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate nu pot figura decât pe listele electorale suplimentare care nu intra în calculul necesar validării referendumului.
O definiţie identică a listelor electorale permanente este dată de Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.
Aceeaşi concepţie privind listele electorale permanente, listele electorale suplimentare și dreptul de vot al persoanelor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate o regăsim în Directiva nr. 80/1996 a Consiliului European, precum și în legislaţia majorității statelor membre ale Uniunii Europene. De asemenea, în acelaşi sens este și practica Autorității Electorale Permanente, aşa cum rezultă din procesele verbale expuse pe site-ul acestei instituţii,  care este în acord cu documentele menţionate: nici un cetățean român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate nu figurează în statistica  listelor electorale permanente.
3.     Ne exprimăm aprecierea deosebită privind înţelepciunea Plenului Curții care a înţeles că noţiunea de liste electorale permanente  cuprinde pe toţi cetăţenii români cu domiciliul  în țară, având drept de vot la data de 29 iulie 2012, lăsând Guvernului timpul necesar prezentării unei situaţii actualizate  la această dată.
            Conform standardelor internaționale stabilite de Comisia de la Veneția și Codul de bună conduită în materie electorală, listele electorale permanente privesc persoanele care domiciliază în țară, iar listele suplimentare sunt cele referitoare la ”persoanele care și-au schimbat domiciliul sau care au împlinit vârsta legală privind exercitarea dreptului de vot, de la publicarea definitivă a listelor” (Art. 1.2.VI.)
            Astfel orice interpretare a listelor electorale permanente altele decât cele date de Legea 35/2008 în art. 26 sau de Legea 370/2004 art. 7 ar însemna din partea Curții un act de legiferare pozitivă inadmisibilă în cadrul unei proceduri de control de legalitate.
            În conformitate cu reglementările juridice internaționale privind dreptul democratic al cetățenilor de a decide prin vot, reglementări care precizează expres că o eroare a administrației publice nu poate anula valoarea votului și, având în vedere spiritul nu doar litera legii, apreciem că preponderența deciziei trebuie să fie dată de legitimitatea indubitabilă a opțiunii majoritare, la referendumul din 29 iulie 2012.
În acest sens, învederăm Curții Constituționale, că  referendumul cât și alegerea Parlamentului României reprezintă exprimarea voinței suverane a poporului român, prevăzute fiind amândouă, în Art. 2 alin. 1, din Constituția României. Parlamentul României, aflat în funcție, a fost ales de un număr de 7 238 871 de alegători, număr mai mic decât cel al votanților care și-au exprimat opțiunea, în mod democratic, la referendumul din 29 iulie 2012.
Raportat la obiectul cauzei aflat în dezbatere și soluționare, văzând decizia Curții din data de 02.08.2012, precum și punctele de vedere exprimate privind valabilitatea datelor utilizate la calculul cvorumului, considerăm că în cazul în care datele furnizate de către Guvern prin actualizarea situației din listele electorale permanente până la data de 10.07.2012, cu privire la cetățenii români care trebuie legal incluși pe aceste liste, se vor aplica chiar dacă operațiunea de actualizare a acestora a fost realizată ulterior, în vederea verificării legalității referendumului. Curtea nu poate sancționa electoratul pentru culpa administrației în procesul de organizare al referendumului pentru că aceasta ar contraveni drepturilor și libertăților omului, statuate în tratate și convenții internaționale, la care România este parte. În acest context se impune aplicarea Art. 20 din Constituția României, înlăturându-se acele norme din legislația internă care afectează legalitatea și eficacitatea dreptului de vot. 
Faptul că au fost identificate persoane care la data de 10.07.2012, nu puteau fi prezente pe listele electorale permanente, pentru diferite motive: deces, pierderea cetățeniei, etc., demonstrează că listele electorale permanente nu au fost actualizate de autoritățile administrației publice.
Astfel demersul legitim al Curții de a cere datele reale actualizate, la data de referință prevăzută de calendarul stabilit de Legea 3/2000, trebuie să aibă finalitatea analizei votului exprimat și publicat de Biroul Electoral Central în Procesul Verbal Centralizator în raport de numărul real al cetățenilor care trebuiau să se afle pe listele electorale la data scrutinului din 29 iulie 2012.
            Având în vedere cele de mai sus, considerăm că avem legitimitatea să vă rugam să hotărâţi, în conformitate cu înaltele responsabilități încredinţate potrivit legii, în vederea apărării Constituţiei, a statului de drept, a democraţiei pluraliste și a drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului, inclusiv a dreptului la alegeri libere.


Dan HAZAPARU,
Președinte Fundația Română de Democrație prin Drept