Joi, 12.12.2013, în
plină „fierbere” publică, determinată de modificarea Codului Penal, la Palatul
Parlamentului, în Sala Drepturile Omului, a avut loc Conferința Româno-Franceză
privind raporturile dintre judecători și procurori și rolul Consiliului
Superior al Magistraturii. Conferința, având o participare de aproximativ 80 de
persoane, a fost organizată de Asociația Procurorilor din România și Asociația
Franco-Română a Juriștilor. Printre conferențiarii și vorbitorii evenimentului
s-au numărat Oana Andreea Schmidt Hăineală, președintele CSM, Rodica Stănoiu,
fost Ministru al Justiției, Conf. Univ. Dr. Constantin Sima, președintele
Asociației Procurorilor din România (a moderat atelierul privind statutul
procurorului în România), Anne Coquet, procuror la Parchetul de pe lângă
Tribunalul din Paris (a vorbit despre statutul procurorului în Franța), Ion
Popa, judecător la Curtea de Apel București (unul dintre fondatorii CSM, în
2004), Jean Trotel, prim președinte al Curții de Apel Lyon, etc. Din partea CNSC
(Consiliului Național al Societății Civile) au participat Dan Hazaparu
(președinte al Federației Române pentru Democrație prin Drept), Denisa Popovici
(lider al Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR și vicepreședinte al Alianței
Naționale Sindicale Feroviare), Col (r) Dr. Mircea Dogaru (președinte al Sindicatului
Militarilor) și Miron Manega, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din
România.
Două probleme
majore au constituit obiectul dezbaterilor: modificarea legii care
reglementează raporturile dintre procurori și judecători în cadrul CSM și problema
prezenței reprezentanților Societății Civile în această instituție. În
discursul său, Oana Andreea Schmidt Hăineală, președintele actual al
Consiliului Superior al Magistraturii, și-a exprimat rezerva privind oportunitatea
acestei reprezentări, ceea ce a stârnit riposta lui Mircea Dogaru. Acesta, după
o scurtă introducere în care a sublinia că justiția românească este înrudită cu
cea franceză prin spiritul latin comun ambelor țări și că „nu putem deveni anglo-saxoni peste noapte”, i-a atras destul de
apăsat atenția președintelui CSM (Oana Andreea Schmidt Hăineală) că instituția
Ministerului Public reprezintă interesele publicului, iar publicul este, în
ultimă instanță, societatea civilă. „De
aceea este necesară prezența reprezentanților societății civile în CSM, ca
observatori măcar” – și-a încheiat Mircea Dogaru intervenția. Miron Manega,
a luat cuvântul în continuare, continuându-i ideea: ”Eu am să citez, totuși, cuvintele unui anglo-saxon. G.B Shaw spunea
că, dacă cel mai umil om nu poate pune în mișcare cea mai înaltă curte,
Justiția este o batjocură. G.B Shaw se referea, desigur, la aspectul formal și
de procedură al sistemului juridic britanic de la începutul secolului XX. Aș
vrea să spun că, mai puțin pe partea de procedură, dar în mod categoric pe cea
de fond, în România, cel mai umil om nu poate pune în mișcare cea mai înaltă
curte... Mă surprinde și mă îngrijorează rezerva d-nei Hăineală privind
oportunitatea prezenței societății civile în CSM pentru că, așa cum a spus dl.
Dogaru, CSM-ul, ca parte a Ministerului Public, reprezintă publicul, nu se
reprezintă pe sine. Eliminând societatea civilă din CSM, acest Consiliu își
pierde până la urmă sensul. Există acest risc, întrucât ideea e susținută de o
persoană care posedă autoritatea funcției.
Împărtășesc, din perspectiva bunului simț și a logicii, ideea egalității
de pondere între procurori și magistrați în cadrul CSM, susținută de d-na
Rodica Stănoiu, dar susțin și egalitatea de pondere a reprezentanților societății
civile în acest consiliu. Și nu doar ca observatori, cum spunea dl. Dogaru, ci
ca factori decizionali”.
Spre sfârșitul
lucrărilor, judecătorul Ion Popa a luat cuvântul și a susținut, ca și cei doi
intervenienți (Dogaru și Manega), necesitatea prezenței societății civile, cu
drepturi egale, în CSM, însă cu o pondere numerică mai mică.
Confruntarea
amiabilă a procurorilor cu reprezentanții societății civile, precum și cu
structura similară CSM din Franța, a dus la lămurirea multor aspecte ce se vor
regăsi în reconfigurarea juridică și statutară a Consiliului Superior al
Magistraturii.
CONSILIUL NAȚIONAL AL SOCIETĂȚII CIVILE
Ar fi un pas spre democratizarea unei instituții de stat; oare va urma?
RăspundețiȘtergereMai este vreo indoiala asupra independentei acestei PARTI A JUSTITIEI care considera ca noi suntem "problema prezenței reprezentanților Societății Civile în această instituție"? Adica, am devenit un fel de ciuma?
RăspundețiȘtergereCand s-a creat CNSC si de ce a fost necesar acesta?
Cine a lovit in noi si a determinat aceasta grupare de forte pentru a stopa abuzurile?
Unii au plecat dar au ramas destui care, in mod ostentativ, isi arata adversitatea fata de noi. Prin asta si-au aratat "insependenta". De la asemenea oameni asteptam noi DREPTATE?
Oare oamenii acestia nu pricep ca noi nu suntem orbi si surzi (sa ma ierte cei cu asemenea grave afectiuni) si mai ales, nu suntem chiar asa de prosti cum ne considera ei?
Fiti mai subtili domnilor, CA SE VEDE!
Noi,membri (cotizanti)ai SCMD ar trebui sa fim mandrii ca ne regasim adesea in mijlocul involburatelor evenimente publice,sociale,politice si iacata justitiabile;vocile noastre se fac auzite, prin reprezentantii nostri.Iar acestia sunt,dupa cum se vede, invitati,ascultati si respectati. Ma intreb,cine l-ar fi ascultat pe dl.Tudor,de exemplu (sau pe alti criticaci permanenti ai actualilor lideri). Din pacate,noi privim cu ingustime,cu interes conjuctural ,cu superficialitate (ca sa nu zic lipsa de educatie civica ,politica si chiar morala) existenta ,puterea si chiar scopul SCMD.Nu pot spune ca doar unii,din moment ce cifra platitorilor cotizatiei pe 2013 este insignifianta.Dupa cum se constata,ne sufoca vremuri din ce in ce mai grave si noi nu pastram randurile stranse.Ar trebui sa ne gandim ca tot noi,impreuna cu aliatii nostri,sa determinam declansarea unor ample actiuni care sa ajute justitia sa reintre pe fagasul democratic normal.Avem multe obiective de rezolvat in urmatorul an,asa ca trebuie sa ne revigoram filialele,sa ne redesteptam colegii,sa ne ozonam in timpul iernii si sa punem umarul cu totii sa avem ce lasa copiilor mostri.Doresc SCMd-ului vigoare si,succes!.Sarbatori fericite ! LA MULTI ANI! Gh.Stanciu Bucuresti
RăspundețiȘtergereNu inteleg,unde este comentariul meu ? Gh Stanciu
RăspundețiȘtergereBartolomeu
RăspundețiȘtergereIntradevar, doar oamenii care au militaria in sange ar mai avea sansa sa scoata Romania din impasul moral in care se afla.Perioada de tranzitie a durat suficient de mult, asa ca poporul roman trebuie sa-si intre in drepturile legitime.Daca exista vointa, se poate! Situatia se aseamna cu perioda imediat urmatoare din America dupa razboiul de Independenta, cand s-a instaurat o mare coruptie in institutziile guvernamentale. Solutia pentru iesirea din impas: adoptarea sistemului cu jurati (oameni alesi aleator dintre cetatenii fara antecedente penale, si alegerea judecatorilor de catre populatia in zona arondata).SCMD este singura institutie care ar avea sansa sa impuna acest deziderat cu adevarat democratic.
Bartolomeu
RăspundețiȘtergereIntradevar, doar oamenii care au militaria in sange ar mai avea sansa sa scoata Romania din impasul moral in care se afla.Perioada de tranzitie a durat suficient de mult, asa ca poporul roman trebuie sa-si intre in drepturile legitime.Daca exista vointa, se poate! Situatia se aseamna cu perioda imediat urmatoare din America dupa razboiul de Independenta, cand s-a instaurat o mare coruptie in institutziile guvernamentale. Solutia pentru iesirea din impas: adoptarea sistemului cu jurati (oameni alesi aleator dintre cetatenii fara antecedente penale, si alegerea judecatorilor de catre populatia in zona arondata).SCMD este singura institutie care ar avea sansa sa impuna acest deziderat cu adevarat democratic.