vineri, 28 martie 2014

REVOLUTIA ROMANA A FOST STEARSA DIN ISTORIE


REVOLUTIA ROMANA A FOST STEARSA DIN ISTORIE
PROTEST
IMPOTRIVA UNEI ORDONANTE DE URGENTA
ANTICONSTITUTIONALA SI ANTINATIONALA


In decembrie 1989, impotriva unui regim socialist (retineti SOCIALIST, nu comunist), care masca o dictatura nu personala ci a unei nomenklaturi gerontocrate de partid, doua categorii de oameni s-au aflat in strada, facand posibila schimbarea: revolutionarii si militarii. Au fraternizat pe tancuri in numele LIBERTATII, facand inutil efortul celor peste 100.000 de militari profesionisti apartinand tuturor statelor membre ale celor doua tratate, adusi inca din iunie in Romania, spre a produce dezmembrarea acesteia. Facand sa cada toate planurile de razboi civil, revolutionarii si militarii au dat sacrificii de sange, dar au pastrat, cel putin, Romania intreaga, chiar daca in locul LIBERTATII au primit…… “Democratie”. Pentru ca, in timp ce ei serbau LIBERTATEA, inotand prin sangele lor, sobolanii s-au catarat la cascavalul Puterii si, in deplin acord cu scenaristii straini, au distrus complet si au jefuit ca-n codru Tara.

Industria a fost facuta praf de catre concurenta si vanduta pe nimic, la fel pamanturile, minele si milioanele de apartamente, adica tot ceea ce au produs, zeci de ani, generatiile de romani excluse de la Putere dupa decembrie ’89 prin anatemizarea drept “comuniste”. Sute de miliarde de dolari au luat drumul strainatatii, dar unde sunt restul? Evident, la sutele de milionari in dolari si euro, majoritatea fosti indivizi fara capatai, fara Dumnezeu si lege, semialfabetizati sau, in cel mai bun caz, agramati.

Patria, “recunoscatoare”, a dat o prima Lege a Recunostintei, Legea 42/1990, pentru ca hotii aveau nevoie de timp sa se consolideze la Putere. Recunoasterea si drepturile acordate urmasilor decedatilor, ranitilor sau luptatorilor cu merite deosebite s-a rasfrant prin dispozitiile Art.16 “in mod corespunzator” si asupra “militarilor de orice grad, precum si personalului civil din MApN si MAI care si-au jertfit viata sau au fost raniti in luptele pentru victoria revolutiei sau in legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, cat si urmasilor acestora”, adica unui numar de 782 de militari, politisti si lucratori in serviciile de informatii si contrainformatii.

Sibilinic, in Art.1, al.3 din Constitutia, slugarnica fata de UE, din 2003, “demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii unmane, dreptatea si pluralismul politic” au fost garantate drept “valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989.”

Praf in ochi! Maurul isi facuse datoria, maurul trebuia sa moara! Intai au fost distrusi militarii. Abia refacute dupa tradarea  ordinarului spion triplu I.M. PACIPA, serviciile de informatii si contrainformatii au fost facute praf, cei mai buni specialisti fiind aruncati pe drumuri in 1990. Fara nici o sursa de refacere deoarece, dupa imbecilul “Ce ati facut in ultimii 5 ani?” s-a lansat, prin lege, catastrofala idee, sinucigasa pentru popor si Tara, ca cine a slujit interesele Romaniei in serviciile de informatii si contrainformatii este un ticalos “eroi” fiind tradatorii ordinari de tipul PACIPA si RACEANU, adica cei care au slujit CIA, KGB/FSB, MOSAD, SEDECE, MOVE, KEOD, etc.! Fiindca, nu-i asa, tradatorii nostri si spionii altor state, care au tras in noi, ca la balci , in 1989, nu mai pot dormi de dragul propasirii si libertatii noastre! O campanie dementa, dusa, prin intermediul unor descreierati manipulati! In perspectiva integrarii in….. NICIUNDE si in NICAIERI, armata fost redusa de la 320.000 de luptatori la 52.500 de persoane, majoritatea fatuci cu diverse cursuri de 2 -3 zile facute aiurea pentru “specializare” (inclusiv Nuti UDREA a ajuns doctorand in Stiinte Militare), iar stagiul militar obligatoriu a fost desfiintat, depozitele si unitatile militare fiind pazite, azi, de body-guarzi. Internelor le-au venit randul mai tarziu, 21.000 de profesionisti fiind aruncati afara de “branconierul” IGAS, in 2011- inceputul lui 2012. Pentru ca disponibilizatii sa nu-si apere dreptul la munca si cariera cu arma, li s-a consfiintit, prin legi organice (164/2001 si 179/2004) compensatii, drepturi banesti si dreptul la noi cariere in viata civila. Toate au fost lichidate de tandemul Boc–Basescu ulterior, in perioada 2009 – 2011, prin legi ale genocidului si tradarii nationale.

In paralel, revolutionarii au fost infestati cu impostori, reprezentanti ai noii Puteri care au primit certificate post factum, li s-a creat iluzia importantei sociale, inventandu-se un Secretariat de Stat pentru problemele Revolutionarilor din Decembrie ’89 in subordinea Guvernului, ai carui sefi au bunul obicei sa intre direct in puscarie dupa predarea functiei, au fost stimulati sa creeze doua sindicate si zeci de asociatii, ca sa nu poata sa reactioneze unitar, sa se afilieze politic la PSD sau PD, apoi au fost incriminati in bloc dupa aparitia Legii 341/2004, din 2010 guvernul Boc sistandu-le, ilegal, si plata indemnizatiilor.

S-a incercat si opunerea revolutionarilor fata de militari, in contextul declansarii razboiului imagologig si psihologic, declansat in ianuarie 2008 impotriva rezervistilor. Nu s-a reusit pentru ca, infiintat la timp, in 2009, SCMD a incheiat rapid aliante cu principalele organizatii ale revolutionarilor, atragand in jurul lor, ca semnatari ai Platformei Civice in cadrul CNSC, zeci de sindicate si ONG-uri, care au constituit un front comun de actiune al Societatii Civile. Marile manifestatii din 2011 si 2012 ale sociatatii civile romanesti     i-au avut in frunte pe militari si revolutionari, carora li se datoreaza, in cea mai mare masura, succesele electorale ale USL din 2012.  A doua zi dupa ce a ajuns la Putere, insa, USL a uitat sloganul “Dreptate pana la capat!”, promisiunile, facute prin semnatura la 14 iulie 2012, in favoarea “coabitarii”. Legile genocidului au continuat sa fie aplicate, numai revolutionarii si rezervistii, de acum oameni in varsta, bolnavi, fara alte venituri decat indemnizatiile ciuntite, pierzand, impreuna, peste 35.000 de persoane, care au “parasit, pe cale naturala, sistemul”.

In locul dreptatii promise, rezervistii au primit, dupa doi ani de chin, o reparatie partiala (Legea 241/2013), iar revolutionarii, o prima tentativa de a se elimina din randurile lor militarii (695 de persoane, inclusiv martirii Trosca si Cotuna), copiii sub 14 ani, buni sa moara in decembrie 1989, dar sa nu aiba drepturi pe motiv ca nu avut “discernamant” sau cei care nu au stiut sa-si preschimbe respectivele certificate (total, 2779 de persoane), celorlalti drepturile fiindu-le suspendate. Drept urmare, SCMD si SRR Decembrie’89 au protestat impreuna si negociat impreuna cu dl. secretar de stat Victor Socaciu.

Indiferent de cine este la Putere, se pare ca drumul Romaniei spre desfiintare nu poate fi barat.

Dovedind necunoasterea Constitutiei si o totala necunoastere a Istoriei, guvernul a emis, la 21 martie a.c., OUG nr.11/2014, privind reorganizarea la nivelul adminsitratiei publice centrale, care proclama la Art.2, al. 1, “Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989, organ de specialitate al adminstratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, isi schimba denumirea in Secretariatul de stat pentru recunoasterea meritelor luptatorilor impotriva regimului comunist instaurat in Romania in perioada 1945 - 1989.”

Dintr-o data, Revolutia romana este stearsa, anticonstitutional, din Istorie si, odata cu ea, si revolutionarii. Mi-as permite sa le intreb, insa, pe “geniile” care au formulat textul, cine a instaurat in Romania “un regim comunist in 1945?”. Asa-zis-ul rege Mihai? Dar in 1989?...... Ion Iliescu? Daca Traian Basescu s-a declarat “comunist” la alegerile din 2004, sa intelegem ca zisul regim continua si astazi? Iar daca Nicolae Ceausescu insusi nu a avut curajul sa declare Romania stat comunist ci SOCIALIST, vorbind de instaurarea comunismului, candva, in viitor, la Pastele cailor, cand va curge lapte si miere, despre ce comunism vorbesc agramatii Guvernului?

La aliniatul 2, ordonanta este si mai transanta: “Secretariatul de stat pentru recunoasterea meritelor luptatorilor impotriva regimului comunist instaurat in Romania in perioada 1945-1989 indeplineste functia de autoritate de stat in domeniul fostilor detinuti politici, cu respectarea dispozitiilor legale privind drepturile acestora.”

Adio mortii din decembrie 1989! N-au existat! Adio fraternizarea romaneasca! Adio revolutionarii si militarii pe sacrificiul carorara s-au ridicat la Putere si la furt generalizat impostorii autoproclamatei clase politice si ai “elitei” intelectuale care, slujind interese straine si interese personale meschine, conduc Romania spre dezmembrarea si disparitia, initial prevazute. In plus, se pune intrebarea: Ce are sura cu prefectura? Ce au in comun evenimentele din 1989 cu matusalemicii (daca mai traiesc) luptatori din anii 40-50 impotriva ocupantului sovietic?

Ca istoric, afirm ca numai un agent strain sau un analfabet poate trata otova perioada 1945-1989, care se imparte in trei epoci distincte, fiecare cu perioade si subperioade:
  1. Perioada 1944-1964 a ocupatiei sovietice, a genocidului romanesc si a rezistentei romanilor impotriva ocupantului;
  2. Perioada 1964-1978 a victoriei nationale si a marelui efort creator al poporului roman, deschis spre Occident in toate domeniile vietii economice, sociale si culturale, perioada a marilor realizari economice, ulterior furate sau distruse;
  3. Perioada 1978-1989 a pregatirii “revolutiei spontane”, de inspiratie Est-Vest.
1. Prima perioada, zisa “comunista”, este rezultatul unei tradari, fara precedent, in istoria popoarelor, cand, eludand inainte de ratificare acordul incheiat de Carol al II - lea din Mexic cu Stalin (care prevedea, inclusiv, ramanerea Basarabiei si Bucovinei de Nord in granitele Romaniei), asazisul rege Mihai, fosta marioneta a lui Hitler, a decapitat Statul si armata, arestand-ul pe Maresal si punand Tara la dispozitia Armatei Rosii. Romania a fost rapid ocupata, 6 divizii au fost luate in prizonierat pe 27 august 1944, alte mii de militari si civili luati prizonieri pana la 1 octombrie 1944, cand intreaga armata romana (1.178.000 de oameni) a fost disponibilizata. Basarabia a fost abandonata rusilor si 62.000 de romani basarabeni, din teritoriul ramas, predati la cheie si dusi direct in Siberia. Declansand genocidul in Basarabia, sovieticii au declansat in Romania operatiunea de cautare si lichidare a ofiterilor nostri de informatii, a romanilor basarabeni implicati in Unirea de la 1918, putinii care au scapat, ca maiorul Catele cu familia, fiind interceptati la Viena de specialistul NKVD (fost GESTAPO) Denis PATAPIEVICI, polonezul care, de teama conationalilor sai, s-a ferit sa se intoarca in Polonia natala, si-a schimbat numele in DIONIS, a optat pentru Romania si a fost infiltrat de catre NKVD ca expert la Banca Nationala. Rusii au vanat toti militarii, toti intelectualii, profesorii, preotii, taranii gospodari proclamati “chiaburi” (culaci), trimitandu-i in inchisori, in lagare sau deportandu-i.

Deoarece, Partidul Socialist-Comunist din Romania, infiintat la 8 mai 1921, de Internationala a III-a Comunista (Komintern), nestatutar denumit, la 4 octombrie 1922, “Partidul Comunist din Romania” avea sub o suta de membri (cunoscutul SAMI Vianu primea, la 1 octombrie 1944, carnetul de membru cu nr. 241), majoritatea agenti fugiti in URSS sau internati in lagare, deci nu conta, Kominternul a adus mii de cetateni straini, bolsevici instruiti la Moscova, pentru a prelua conducerea Coloanei a V-a din interior. Ei aveau sa se infiltreze la nivel de conducere in toate structurile, fiind adevaratii criminali vinovati de genocidul romanesc, inceput sub patronajul “regelui” devenit favorit al lui Stalin, care l-a mai lasat sa se joace vreo 3 ani de-a mecanicul cu cele 2 avioane si masinile trimise cadou, odata cu decernarea Ordinului Pobeda. Numele vinovatilor, pe care nu-i pomeneste nimeni si care au murit intre timp, care prin SUA, care prin Ungaria, care Israel, deoarece fiii si nepotii lor, educati in spirit Kominternist, ne dau, din 1990, “democratie la tot cartierul”, sunt: Ana Pauker (Hannah Robinsohn, mama Maiei Pauker, fost instructoare de pionieri si colega cu Ana Blandiana in Alianta Civica), Silviu Brucan (Saul Bruckner, sotul procurorului criminal Sidorovici), Vasile Luca (Luca Laszlo), Iosif Chisinevski (Jakob Broitman), Teoharie Georgescu (Burah Tescovici), Ilka Waserman, Abraham Guttman, Miron Constantinescu (Meher Kohn), Moise Haupt, Laurian Rechter (Zamfir), Heinz Guttman, Wilman Suder, Walter Neulander (Nemeth, ulterior Roman), Iulian Sorin, Denis Patapievici, Leonard si Hermina Tisminitki (Tismaneanu), Misu Dulberger, Razvan Sergiu, T. Ceaslovski, Neidman Gingol, Leon Davidovici (Muresan), Sanda Franco, Barbu Lenobel, Nicu Negru, Louise Segal, Clara Gersohn, Estera Hosu, Hedda Katz (viitoarea aliantocivista Ileana Vrancea) Herbert Estera, Viorica Wincler, Ella Mateescu, Gisela Vass, etc.

Se acuza ca, la 6 martie 1945, comunistii au preluat puterea si s-a instalat Regimul Comunist. Fals! In Regatul Romania, regele a dat Guvernul mosierului Petru Groza, presedintele Frontului Plugarilor, formatiune care l-a format, in coalitie cu PSD, PNT, PNL si Partidul Socialist Comunist din Romania. Se mai acuza ca, la 23 noiembrie 1946, comunistii au organizat si furat alegerile. Fals! Alegerile au fost organizate de Guvernul multicolor si castigate de o coalitie numita Blocul Partidelor Democrate formata, in ordine importantei, din PSD (2,5 milioane), Frontul Plugarilor (700.000), PNT–Alexandrescu, NL-Tatarascu, Uniunea Populara Maghiara, Comitetul Democratic Evreiesc si, ultimul pe lista, PSCR sau Partidul Comunist din Romania. Au castigat cu 79,86%, in conditiile in care resturile partidelor istorice, daca ar fi votat macar unit, ar fi putut trece de 53% (PNL Bratianu, PNT Maniu, PNT Lupu, etc).  Dar cum sa se voteze unit, cand la romani orice gogoman se crede geniu, distruge creatia facuta de altii, astfel ca aveam 4 PNT-uri, 4 PNL-uri, etc.

Acuza pe care celebrul Onisifor Ghibu i-a adus-o, in 1950, lui Petru Groza nu a fost de bolsevizare, ci de tradare in fata ocupantului strain: ”…ai consimtit sa prezidezi fara nici un scrupul, un guvern, in compozitia caruia au intrat, la cele mai importante departamente: Externe, Armata, Finante, ministri care nu sunt nici cetateni romani, nici romani de sange si suflet, …. ca: Ana Pauker, ruteanul Emil Botnaras si ungurul Vasile Luca, toti trei cetateni sovietici. Nu cred sa mai fi existat vreodata, in intreaga lume o asemenea anomalie si nu cred ca se poate justifica cumva aceasta imensa monstruozitate, care echivaleaza cu anticamera asasinarii Romaniei ca stat si a romanismului ca popor si rasa.” Sa nu uitam ca, pentru aceasta victorie, Mihai I a fost personal felicitat pe 7 martie 1945, la Palat, de “guvernatorul” Andrei Visinski, Maresalul Malinovski, presedintele……Comisiei Aliate de Control din Romania (deci exista si binecuvantarea anglo-americana), consilierul sau politic - contraamiralul Bogdenko, generalii Susaikov, Vinogradov si ministrul plenipotentiar sovietic la Bucuresti - A.P. Plavlov.

Rezistenta nationala manifesta, in conditiile ocupatiei totale, tocmai in jurul si cu sprijinul comunistilor de origine romana si social-democratilor romani a inregistrat primele succese in octombrie 1946, prin cooptarea legionarilor lui Comaniciu in partidul Comunist din Romania si, la 23 februarie 1948, prin romanizarea totala a acestuia, gratie fuziunii cu social-democratii, sub numele de Partidul Muncitoresc Roman (PRM). Dupa un an au aderat si socialistii (PSD-Stefan Voitec) astfel ca, in fruntea noii structuri, Gheorghiu Dej a reusit sa obtina de la Stalin acordul de eliminare de la conducerea tarii (27 mai 1952) a trio-ului terorist Ana Pauker, Vasile Luca, Teoharie Georgescu.Eliminarea kominternistilor a continuat, cu prudenta, dupa moartea lui Stalin (5 martie 1953) si accelerat dupa ce, in iunie 1958, Dej a obtinut scoaterea trupelor sovietice de ocupatie din tara, fapt care avea sa il coste viata, fiind lichidat de celebrul “Laborator de otravuri” (19martie 1965). Paralel cu pieptanarea structurilor de putere, de kominternisti, Dej a trecut la eliminarea declasatilor agramati ajunsi, peste noapte, generali si ministri, a tuturor ofiterilor cu sotii rusoaice apoi, a tuturor celor cu studii la Moscova. Victoria patriotismului romanesc si inceputul orientarii catre Occident a fost legata de “Declaratia din aprilie” (22 aprilie 1964).

A fost Republica Populara Romana a acestor ani, cu un partid muncitoresc in frunte, o Romanie comunista, sau o tara ai carei cetateni, gemand sub ocupatia ruseasca si calcati in picioare de kominternisti, au reusit, in cele din urma, sa iasa la lumina?

2. Perioada 1964 – 1978 este perioada modernizarii, sub aspect industrial, economico-financiar si cultural al Romaniei, a dizidentei fatise fata de Moscova si a orientarii spre Occident si Lumea a treia.

Politic, abia acum, sub Nicolae Ceausescu, se creeaza Partidul Comunist Roman (24 iulie 1965) care initiaza relatiile politice si economice cu RF Germania, Franta , SUA, Israel si lumea araba. Bazandu-se (nejustificat de mult) pe aceste relatii, Romania se impotriveste, fatis, Moscovei. PCR ajunge la un efectiv de 4 milioane, deci, practic, dispare, rolul de partid avand-ul NOMENKLATURA (cuvant scos din vocabularul nostru dupa martie 1990). Majoritatea kominternistilor au fugit in strainatate, dar agentii - conserva au ramas strecurati in ministerele care gestionau finantele si imaginea (BNR, Ministerul Economiei, Finantelor, Culturii Invatamantului), coordonand educatia si asazisa formare a omului de tip nou prin Uniunea Scriitorilor, radio, apoi TVR, studiourile cinematografice, uniunile de creatie, presa scrisa si revistele literare: Lumea Noua, Cuvantul liber, Lupta de clasa, Romania literara. Numele agentilor de influenta?: Zaharia Stancu, George Ivascu, George Macovescu, Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Dan Desliu, Alexandru Jar, Felix Aderca, Maria Arsene, Ion Pas, Serban Nedelcu, Radu Popescu, Miron Radu Paraschivescu, Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Maria Banus, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Moise Kohn (Crohmalniceanu), Traian Selmaru, Nicolae Moraru, Ion Witner, Savin Bratu, Otilia Cazimir, Mioara Cremene si, nu in ultimul rand, puiul de cuc, strecurat in familia Lovinescu, zisa Monica Lovinescu, adusa in 1968 in scop de contracarare, in locul onestului Jean Popper, la sectia romana a oficinei mixte de spionaj Est-Vest, Europa Libera. Ea avea sa colaboreze perfect in tara cu Hedda Katz, “lovinescolatra” care condusese in anii ‘45-‘55, batalioanele de asalt din universitati impotriva marilor carturari gen Calinescu si Dinu Pillat. Sub noul nume Ileana Vrancea, si-a asumat sarcina readucerii in discutii a marilor valori ale culturii romane, eliminate tot de ea. Obiectivul principal, insa, a constat in contracararea noilor tineri intelectuali romani, impiedicarea afirmarii lor, compromiterea si, in final, executarea ritualica pe catafalc: Romulus Zaharia, Ion Lancranjan, Francisc Pacurariu, Marin Preda, Eugem Barbu, Paul Anghel Cezar Ivanescu, Marin Sorescu, Adrian Paunescu, Mihai Ungheanu, Dinu Flamand, Aurora Cornu, Ion Iuga, Gheorghe Anca, Mircea Iorgulescu, Petru Popescu, Mircea Micu, Gheorghe Pitut, Grigore Hagiu, Ilie Constantin, Marius Robescu, Sanziana Pop, Vintila Ivanceanu, Cristian Tudor Popescu, Raoul Sorban etc.

Pe alte planuri s-a actionat pentru distrugera imaginii lui Eminescu, Radu Gyr si altor valori clasice ale culturii romanesti, dar si pentru crearea viitorilor “dizidenti” politici post-factum, adica a latrailor pregatiti pentru anii ’90 de Gheorghe (Gogu) Radulescu in uriasul lui pat rotund de la Comana.

A fost aceasta etapa,  a marilor realizari economice si culturale romanesti, comunista sau, cum este cu ura acuzata, “nationalista?”. Totul se arunca in capul lui Nicolae Ceausescu, desi toate initiativele lui erau a doua zi contracarate de trio-ul care conducea Romania, din umbra lui, prin intermediul Elenei Ceausescu, fosta “randunica” a lui Gogu Radulescu. Nu este vorba despre Apostol, Brucan sau Raceanu, ci de spre necunoscutii, pentru public, STEFAN VOICU, TUDOR OLARU si cel pentru care toata “telectualitatea” postdecembrista semna, in 1990, petitii de sustinere – GOGU RADULESCU.

3. Perioada 1978 – 1989, deschisa de tradarea lui Pacipa, care ne-a produs o paguba de 7 miliarde USD (adaugata la cele 8 miliarde paguba produsa de cutremurul din 1977), poate fi considerata, “pregatirea de artilerie” a evenimentelor din decmbrie 1989, nu numai in Romania, ci in tot Estul. Scenariul serviciilor sovieto-americane, admirabil prezentat de Tudor Eliad in lucrarea “Timisoara mi amor”, s-a tradus la noi prin blocarea economica provocata, distrugerea sistematica a invatamantului si culturii, criza artificiala provocata in toate domeniile, de la economie si cultura, la sanatate si constiinta nationala si o crunta lovire a romanului in stomac pentru a iesi in  strada. Munti de cartofi putrezeau in Harghita si Covasna, porcii se salbaticeau in Tulcea, dar marfurile nu aveau voie sa paraseasca judetele, pentru ca romanii, infometati, sa iasa in strada pe fondul unui iritant cult al personalitatii, “implementat” nu de Ceausescu, ci de batranii si noii kominternisti care detineau monopolul imaginii. Cu sprijinul a 100.000 de militari profesionisti straini care au actionat in strada, creindu-ne, pe viu, “Razboiul stelelor”, au incercat sa ne asmuta intr-un razboi civil care sa duca la dezmembrarea Romaniei. Dar n-a tinut, tocmai datorita Revolutiei, adica a fraternizarii, in strada, a milioanelor de romani, care i-au lasat….fara adversari. Cum razboi fara adversar nu se poate, ne-au servit povestea cu terorismul fara teroristi. Apoi au incercat sa ne serveasca Revolutia fara…….revolutionari, entuziastii lui Decembrie fiind insultati, declasati si porcaiti in toate felurile. Fiindca nu a tinut, astazi, prin OUG nr.11/2014, se sterge si ideea de Revolutie din Istorie. Pretextul pentru “stupid people” este acela ca se incearca eliminarea impostorilor dintre revolutionari, iar pentru cei “dastepti” ca se are in vedere pedepsirea lui Ion ILIESCU. Fara Ion ILIESCU si fara adevaratii detinuti politici, care nu au existat in perioada lui Ceausescu, dar astazi exista (V.A.STANCULESCU, V. BABIUC, Dtru. CIOFLINA, D.T. REMES, Adrian NASTASE etc.), nu am mai fi avut Tara. Reamintesc cuvintele lui Brucan catre un tanar si anonim “revolutionar”, care voia sa i se arunce lui ILIESCU in brate in cladirea CC-ului: “Nu te baga, lasa-l pe asta DEOCMDATA, pentru ca pe tine nu te cunoaste, INCA, nimeni” Si mai reamintesc faptul ca primul ordin al noii Puteri, adica al lui Ion ILIESCU, care inca nu intelesese  ca a fost aruncat in cladirea CC-ului, printre hiene – “numesc Ministrul Apararii Nationale pe tovarasul Victor Atanasie STANCULESCU” a fost imediat contracarat de urletele kominternistilor si neokominternistilor prezenti: “Nu, este tovarasul MILITARU aici!” Militaru, pe nulmele lui adevarat LAPADAT, adica GRU!

Cine erau kominternistii? Pai, cei 6 care s-au dus in ’92 peste ILIESCU la Cotroceni, a doua zi dupa alegerile constitutionale, dandu-i cu pumnul in masa si urlandu-i, in fata garzii impietrite de spaima, “Auzi, ba, sa-ti iasa din cap ca faci ce vrei tu in tara asta! Nici macar cat traiesti, nu stabilesti tu!”

Cine sunt neokominternistii? Cei recrutati, in perioada 1980 -1985, de serviciile straine in numele “democratiei” de interes personal si care i-au eliminat pe romantici si pe revolutionari, conducand Romania spre dezastru, in interes strain. Reamintesc cuvintele primului sef al adminsitratiei prezidentiale, la aducerea in echipa, a unu “tehnocrat”, ce urmeaza zilele acestea sa fie numit ministru: “Tu de-a cui esti ba, de-al KGB-ului, de-al CIA-ului, de-al MOSSAD-ului? Hai, hai, ca aicea, fiecare este de al cuiva!”.

Distrugerea noastra, sistematica, ca popor si tara, a fost posibila, prin cunoasterea tarelor noastre psihologice, prin invrajbirea noastra, prin intoarcerea romanului impotriva romanului. Un intreg popor a fost indemnat, stimulat sa-si urasca militarii! Astazi, un intreg popor, lipsit de conducere la nivel de sindicate, de tineret, de organizatii nationale sau de stat, este stimulat sa-si urasca revolutionarii! Daca aberanta OUG nr.11/2014 trece, maine, un intreg popor va fi stimulat sa-si lichideze militarii si revolutionarii, adica singurele forte, cat de cat organizate, capabile sa aprinda scanteia rezistentei in fata proiectatei desfiintari a Romaniei de catre hotii si asasinii externi, cu complicitate interna, prin deloc necesara reforma constitutionala, la fel ne inutila si periculoasa ca cea din 2003, care va proclama REGIONALIZAREA / FEDERALIZAREA.

Ca istoric, protestez, asadar, hotarat, impotriva OUG nr.11/2014 si a criminalei promovari, exclusiv pe criteriul varstei si nu al competentei a impostorilor in functii de consiliere si decizie!

Col.(r) dr. Mircea DOGARU
Presedintele SCMD



Un comentariu:

  1. Totuşi, a vorbi de revoluţia din 1989 acum, după 25 de ani aproape, mi se pare puţin cam mult. Unde este "revoluţia"? Uni au profitat de moment pentru a prelua puterea, alţii, mai puţin norocoşi, au obţinut ceva avantaje materiale. Acum, cei care au depăşit acel moment, trebuie să facă adevărata revoluţie. Nu în stradă, ci în mentalitate şi în organizarea şi funcţionarea corectă a societăţii româneşti. Ori, nu prea se văd "revoluţionarii" de atunci contribuind la eforturile de intrare a societăţii româneşti în noua orânduire, cea capitalistă. De vorbit, putem vorbi toţi. Dar sunt prea puţini cei care se angajează în forturile pentru schimbarea necesară a mentalităţii şi comportamentului cetăţenilor noii Românii. Asta ar trebui să facă "revoluţionarii", pentru a fi stimaţi şi recunoscuţi ca atare! Ori, ei au altele de făcut. Spre binele lor.

    RăspundețiȘtergere