joi, 15 mai 2014

Jocul de-a mobilizarea 4



“DUPA NOI POTOPUL” IN VARIANTA BASESCU
Comentarii pe marginea unui penibil “joc” de-a mobilizarea
(Urmare)
Partea a-IV-a

VI. 70 DE ANI DE COABITARE AMERICANO-RUSA

Anul acesta, in aprilie, s-au implinit 70 de ani de cand puterea bipolara, americano-rusa, s-a instalat pe planeta Pamant, prin inlocuirea lui Hitler de catre Roosevelt. Justificandu-se, unii prin Hegel, ceilalti prin dialectica lui Engels si teoria “luptei contrariilor”, au ajuns la adevarul pe care chinezii il cunosteau de cand lumea, adica la Yang si Yin, ca parti complementare ale intregului. De ce in Romania evenimentul a trecut nesalutat? Pentru ca analistii nostri sunt, inca, in epoca de piatra, vazand totul in “alb si negru” nu in nuante de “gri”, impartind lumea in “buni si rai”, intre care noi pendulam in functie de conjunctura. Geoana e KGB-ist, urla presa, Basescu e al americanilor si nimeni nu se gandeste ca, cine e omul rusilor e si al americanilor, pentru ca stapanii lucreaza in tandem. Prostirea oamenilor de pe cele doua emisfere s-a produs gratie:
·         procedeului “echilibrului terorii”, admirabil sintetizat si promovat de Henry Kissinger;
·         diversiunilor numite “cursa inarmarilor” si adjudecarea monopolului armei nucleare, ambele menite sa ascunda efortul de pastrare a primatului politic americano-rus si de mascare a preluarii, in numele “Democratiei Coca Cola” sau al “democratiei populare”, a fostelor colonii engleze, franceze, olandeze, spaniole, portugheze, germane, belgiene;
·         diversiunii bataliei pentru Cosmos;
·         transformarii razboiului real in razboi virtual, adica in razboi imagologic si psihologic, prin utilizarea la maxim a cinematografiei, radio-ului, televiziunii, presei scrise, mai nou a propagandei si controlului de opinie prin Internet si retelele de socializare.
Pentru masa de consumatori, s-a creat si se creaza incontinuu, o realitate paralela care le ucide oamenilor simpli, in fasa, orice efort de eliberare si aparare a demnitatii umane. Pentru naivi, gen Radu Ciuceanu, a fost foarte greu sa priceapa ca erau stimulati, intoxicati sa se adreseze in scris “conspirat” Europei Libere. Prin ei, stapanii faceau shimb de informatii si-i aveau pe toti sub control. Pentru ca “Europa Libera” era o unitate militara de informatii, contrainformatii, diversiune si manipulare mixta americano-sovietica, implantata in Germania ocupata, la Munchen.
Ea promova, in spatele propagandei pentru Liberate, gestionarea dizidentilor. Iar noi, ca prostii, o ridicam in continuare in slavi pe Monica Lovinescu, puiul de cuc din casa marelui critic, la fel de Lovineasca, precum e Mihai Argeseanu zis Mihai Viteza de Hohenzollern. Si am inghitit-o in fruntea Aliantei Civice, pe langa fiica Anei Pauker (Maia) si pe Ileana Vrancea, colaboratoarea Monicai in Romania, numita din acest motiv, de regretatul Mihai Ungheanu, “Lovinescolatra”. Cat de manipulabili suntem, datorita lipsei de informatie, o demonstreaza faptul ca, numita Ileana Vrancea, in realitate Hedda Katz era, nu numai, fosta sefa batalioanelor de asalt UTC-iste, care i-au scos pe marii intelectuali romani din universitati, ci si fiica lui Stefan Voicu, unul dintre triumvirii care au condus, in realitate, Romania din spatele lui Nicolae Ceausescu. Ceilalti doi erau Tudor Olaru si Gheorghe Radulescu zis “Gogu”, cel care a creat, pe mosia sa de la Comana, in calitate de mecena si educator, grupul de dizidenti “post factum” ce ne-au fost bagati pe gat, pe post de elita intelecuala, in 1989. Cine vrea sa se informeze in plus, sa studieze raportul de incheiere a activitatii al lui Roger De Flers, managerul sectiei romane a Europei Libere, carte publicata si la noi, in 2007, sub titlul “Europa Libera. Sectiunea in limba romana”.
Coabitarea americano-rusa a avut, ca orice casatorie, si disfunctii, coabitantii incercand sa se traga pe sfoara, reciproc, ori de cate ori au avut ocazia. De exemplu, desi se intelesesera pentru stabilirea “Cortinei de Fier” in Germania, a avut loc un adevarat concurs de alergare viteza pentru cine ajunge primul la Paris, unde prosovieticii declansasera insurectia la 19 august 1944, Traian Vuia instaland steagul rosu pe primarie, la 24 august. Lasand balta totul, sacrificand mii de vieti, americanii au reusit sa aduca trupele lui De Gaulle, prin colonelul Leclerc, la 25 august. Rusii, in schimb, dupa ce au convenit infiintarea celor doua pacte militare Est-Vest, i-au lasat pe americani sa proclame NATO in 1949, intarziind proclamarea Tratatului de la Varsovia pe motiv ca aderentii in cauza nu erau state socialiste, pana in 1955. Nici in ’55, respectivii nu erau socialisti ci asa zise state de “democratie populara”, dar asta a permis rusilor sa se dea naivi si sa pretinda ca blocul militar estic s-a constituit in replica la amenintarea blocului vestic. A fost acelasi procedeu folosit de Stalin cu vechiul aliat Hitler, cand au stabilit, prin Pactul Ribbentrop–Molotov (23 august 1939), sa imparta Polonia in doua si s-o invadeze la 1 septembrie 1939, impreuna. Om de cuvant, Hitler a atacat, la 1 septembrie, oprindu-se la linia de demarcatie prestabilita, fara ca nimeni sa inteleaga de ce, in timp ce rusii au aparut dupa 16 zile, ca sa para “eliberatori”. E greu pentru niste pusti teribilisti la scara istoriei sa faca fata, in ale manipularii, batranilor albiti in meserie. La fel de greu, ca tutureilor lui Basescu si Ponta, cu studii la salca, facute prin pseudofacultati particulare si cursuri de scurta durata pentru manipulati, desi au impresia ca s-au nascut stiindu-le pe toate, sa faca fata rezervistilor din SCMD.
In mare, insa, coabitarea americano-rusa a functionat si functioneaza mult mai bine decat coabitarea Bsescu – Ponta. Impreuna au stabilit pedepsirea invinsilor, crearea organismelor “democratice” postbelice, care sa le permita impartirea in doua si guvernarea in tandem a planetei. Este relevant cazul Japoniei: gratie unui rege al spionilor sovietici, Richard Sorge, desi a atacat si a fost in razboi cu SUA, Japonia nu era in stare de razboi cu URSS. Datorita acestui fapt, rusii au putut folosi armatele siberiene pentru a da peste cap frontul germano-roman (ungurii, italienii si divizia spaniola n-au contat) si a trece la contraofensiva dupa Stalingrad. Dar in politica nu exista recunostinta. Punandu-si in acord interesele, americanii au declansat Holocaustul la 6 august 1945, bombardand nuclear Hiroshima si l-au pecetluit la 9 august bombardand, nuclear, Nagasaky. Intre cele doua atacuri nucleare, URSS a declarat (8 august) razboi Japoniei. Americanii si-au experimentat noua arma, s-au ales cu oprobiul intregii umanitati si cu ura eterna a japonezilor, in timp ce rusii s-au ales cu Insulele Kurile (Sahalin), pe care le stapanesc si astazi. In 1946, pe fondul procesului de la Nurenberg, s-a declansat, prin discursul de la Fulton (5 martie), a  slugii engleze a americanilo, Churchill, diversiunea numita “Razboiul Rece”, la adapostul careia rusii si americanii au trecut la adjudecarea fostelor colonii europene. Spre a i se da consistenta, sovieticii au introdus, la ei acasa si in tarile ocupate, teroarea, acuzand de spionaj si colaborare cu “imperialismul” pe toti fostii rezistenti impotriva nazismului, aruncandu-i, astfel, in inchisori pe toti patriotii capabili sa gandeasca (in special intelectuali si militari) si sa se opuna regimului de ocupatie. Comunisti ca Lucretiu Patrascanu sau necomunisti, acestia au avut o soarta mai rea decat a “colaborationistilor”. In oglinda, Dwigt David Eisenhover (1953-1961) a introdus aceeasi teroare, la 15 aprilie 1953, in SUA prin “Legea privind verificarea functionarilor de stat din punctul de vedere al securitatii SUA”, care a debutat cu procesul si uciderea sotilor Rosenberg, acuzati de spionaj in favoarea ……URSS. Un an mai tarziu, la 19 august 1954, el a promulgat “Legea cu privire la controlul activitatii comuniste” (Legea Humphrey – Butler) care a pus vietile a zeci de mii de artisti si intelectuali americani, in frunte cu Charlie Chaplin, la dispozitia uni individ mai dement decat Stalin si Beria la un loc – Joseph McCarthy.
In plan real, americanii si sovieticii au transat in defavoarea Frantei problema coreana (1950-1953) si au incercat sa transese problema vietnameza, cu incepere de la 1954, dar planurile aveau sa le fie date peste cap de Ho Si Min si generalul Giap. SUA s-a ales cu Insulele Mariane, Caroline si Marshal (1947), Filipine (1951) de unde, prin crearea la Manila a SEATO, isi va adjudeca posesiunile oceanice engleze si japoneze. In ’55 au anexat Puerto Rico, iar in ’59 Alaska si Insulele Hawai au devenit state americane. Inlocuirea englezilor in Orientul Apropiat, adica adjudecarea petrolului, a inceput la 9 martie 1957, prin formularea Doctrinei Eisenhower privind “ajutorarea” tarilor arabe. “Ajutorarea economica” a statelor latino-americane (in dauna Spaniei si Portugaliei) s-a declansat la 17 august 1961, prin Carta de la Punta del Este. In Africa, coabitarea, in dauna englezilor, francezilor, spaniolilor, portughezilor si belgienilor, a fost si este perfecta, fiind stanjenita doar de chinezi.
La adapostul legilor antimuncitoresti si anticomuniste din 1947-1947 (ex. Legea Taft-Hartley) „concurentii” ruso-americani la stapanirea spatiului cosmic au produs la 25 ianuarie 1964 prima experienta comuna – balonul satelit „Echo II”. Cursa pentru Cosmos s-a cam devoalat cu ocazia programelor comune pe statia MIR si a interventiei in sprijin, a rachetelor rusesti, in momentul in care navetele Chalenger si Discovery au devenit inoperante. In schimb, americanii i-au inlocuit pe rusi, in dauna intereselor englezesti, in Afganistan si Iraq, atunci cand acestia nu au mai facut fata. In comun si in dauna englezilor si inlocuindu-i pe germani, care actionasera in Palestina prin „armata colonelului Stern”, americanii si rusii au construit statul Israel. Legat ombilical de SUA initial, acesta este, astazi, dominat de rusi, datorita infuziei masiva de rusofoni , incepand din 1988, care au eliminat din politica cea mai puternica grupare de pana atunci – comunitatea romaneasca. Dovada ridicarea, la Betlehem, Netanya si Ramallah, de statui in cinstea Armatei Rosii si de denumirea de strazi dupa Vladimir Putin, in .....2012.
Americanii au sprijinit tacit URSS in infrangerea miscarii nationaliste din 1956 din Ungaria, a miscarii pentru democratie reala din 1968 din Cehoslovacia si-i sprijina astazi, facandu-se ca protesteaza si intervin, in Criza din Ucraina. Este firesc, deoarece, in afara cateilor dezorganizati din UE, a Chinei in fruntea „Tigrilor asiatici”, si SUA si Rusia au, astazi, ca dusman comun, infinit mai periculos – Globalismul /Comunismul.
Superba a fost colaborarea americano-rusa in Criza Siriana, declansata de portocaliul Sarkozy si Legiunea Franceza. Pe loc, s-a format alianta Rusia –Turcia - Liban - Israel, Siria a fost declarata problema exclusiv regionala si blocata de flota rusa si trupele respectivilor. La urletele lui Joe Biden, seful portocaliilor, Obama a trimis, ca reprezentant al intereselor americane in zona, pe Hillary Clinton, adica......o femeie. O femeie sa faca ordine la musulmani! Ajutata de loctiitorea ei, adica de o alta femeie. Jignirea a fost atat de mare, incat musulmanii au acceptat ordinea ruso-israeliana.
Superb a fost si sprijinul dat de Putin lui Obama, in alegerile din noiembrie 2012, impotriva exponentului fortelor Globalismului, Mitt Romney. Puterea financiar-bancara a fost invinsa printr-o simpla declaratie a lui Putin, care a exploatat deceniile de propaganda imbecila, anticomunista din SUA. Din clipa in care Putin a declarat ca Rusia il sprijina neconditionat pe Romney, toti papagalii americani au alergat sa-l voteze pe Obama. Si doar SCMD a sesizat atunci aceasta realitate si i-a felicitat pe cei doi (Obama si Putin) pentru joc si succes.
Se pune intrebarea: Ce ne intereseaza pe noi, astia care, dincolo de tinichele si umplutul burtii nu ne intereseaza nimic, toata povestea asta? Pai, ne intereseaza, deoarece criza sistemelor socialist si capitalist impunand o schimbare, aceasta a fost pregatita trei decenii, in comun, de specialistii americano-rusi. Din interese proprii, ei au fost sustinuti, urmand ca „lupta care pe care” sa se declanseze la sfarsit, la impartirea prazii (Statele Europei de Est), si de specialistii UE si de, mai ales, expertii Globalismului.
Defectiunea agentului triplu, I.M. Pacipa, in ’78, a marcat trecerea la ultima etapa, adica a „pregatirii de artilerie”, inaintea atacului decisiv. Nimic n-a mai functiona in Romania, romanii au fost loviti, sistematic, in stomac, ca sa iasa in strada, pe fond fiind recrutati si pregatiti viitorii conducatori si membrii viitoarelor „elite”, in scopul distrugerii si jefuirii sistematice si rapide a unei tari care trebuia sa devina pricipalul receptor de criza occidentala. Planul a fost finisat, in 1980 la Bucuresti, cu ocazia Congresului Mondial de Istorie, cand au putut fi vazuti aici, pe post de istorici, mai multi generali Est-Vest, pe metru patrat, decat oriunde si oricand in lume. Intrucat Polonia avea sa joace in deschidere atragand atentia, Romania situata in interiorul sistemului aliatilor estici ai URSS, care facea dizidenta reala din 1964, urma sa produca implozia. La Bucuresti, insa, s-a hotarat ca Romania sa fie lasata la urma si sa fie pedepsita cu sange, pentru ca prea o luasera romanii razna, nu atat prin industrializarea concurentiala rapida sau amenintarea dementa a lui Ceausescu cu arma nucleara, cat mai ales prin exemplele negative ale platii rapide a datoriilor externe si ale actiunii pentru crearea unei banci a Lumii a III-a, care sa stopeze actiune instrumentelor financiar – bancare, atat ale stapanilor americano-rusi, cat si ale Globalismului /Comunismului concurential.
Ca tanar istoric militar, atunci, am fost destinat, nu sa particip (pentru ca in sali erau aplaudacii), ci sa-i insotesc pe delegati, alaturi de colegii mei, pe motivul ca stiam limbi straine.
In pauze, noi, tinerii, ne adunam ca puii la closca in jurul regretatului Hadrian Daicoviciu. Cu acesta nu se putea, insa, discuta, din pacate, decat cu un pahar de coniac in mana. In cursul unei astfel de discutii, fiind cl mai tanar si cel mai  imprudent, am observat dintr-odata ca soferii nostri au imbatranit brusc. Nu mai erau soldati de 20 de ani, ci indivizi la 40. Si avand o subita revelatie, am inceput sa ma ratoiesc la ei: „-Mai puneti, dracu’, si voi mana pe o carte politista, ca m-am saturat! In fiecare zi, imi ia  trei ore sa ajung cu pupaza asta, cu fusta pana la gat, pe care o insotesc, in centru. Aceleasi ambuteiaje, aceleasi masini, aceleasi moace, dreapta, stanga. M-o baga asta prin toate gangurile, pe la toate atelierele de pictori si sculptori ratati, dar ea e doar pisica cu clopotei. Ala pe care il cautati voi, e americanul ala care, parca, doarme si zambeste in somn. – Taci, bai dracului din gura, ca poate stie romaneste (m-a apostrofat unul dintre soferi)! – Nu, taci ba, ci taceti, dracului din gura, tovarase locotenent, ca se prind astia ca nu esti sofer. Si fii sigur ca asta stie romaneste si vorbeste mai gramatical de cat tine!”, m-am dat eu cocos, pana cand „soferul” m-a potolit, prezentandu-se, discret, drept capitanul de contrainformatii, Bazoi.
S-a terminat Congresul, ne-am luat la revedere unii de la altii, a aparut si americanul care zambea si dormea pe el mai ceva decat Crin Antonescu. Eram acelasi grup de tineri istorici, fara Hadrian Daicoviciu, care plecase si era sa lesinam cand l-am auzit, soptindu-ne, intr-o perfecta romaneasca invatata: „- Mai baieti, voua va merge mintea, dar taceti din gura ca inca nu a venit vremea voastra. – Care vreme , sefu, ca astia isi transmit puterea din tata in fiu si noi vom muri ca negrii pe plantatie (m-ama imbatasat, eu, locotenentul). – Nu, nu, totul se va schimba. Retineti ce va spun, dar numai pentru voi si folositi cand va veni timpul.Sunt doi, Romanov si Gorbaciov. Amandoi sunt buni, dar noi mizam pe al doilea, pentru ca a fost de doua ori la Casa Alba si ne-am inteles cu el. Cand asta va ajunge la rusi, totul se va schimba la ei si, a doua zi, la voi. Atunci va veni vremea voastra.” Nici dracu’ nu auzise, in vara lui 1980, de Gorbaciov, nici macar in URSS. Era un obscur secretar de prin Ucraina, trimis functionar la ambasada sovietica de la Londra. Cat despre Romanov, cu greu am reusit, prin 2007, sa aflu, de la Leonida Lari si alti prieteni basarabeni, ca parca a fost un marunt activist, tot in Ucraina.  La fel cum la noi, nimeni nu stie, astazi, nimic despre pregatitul coleg de grupa si de camera de camin studentesc, al lui Gorbaciov, Vladut Nisipeanu, biografia acestuia fiindu-i atasata intamplatorului si mult mai tanarului Ion Iliescu.
„- Ce fraieri sunt americanii!” ne-am zis noi atunci, razand si am repetat prostia cand a murit Brejnev si ne-am trezit cu KGB-istul Andropov si mai apoi, cand a murit Andropov si a aparut mumia Cernenko. Cand, insa, vorba bancului, Cernenko a cazut din frigiderul in care il tineau si si-a spart capul, ne-am dat singuri palme de cat de fraieri puteam fi noi, exclamand „- Mama, de cand sunt astia mana in mana, de cand fac jocurile impreuna si ce ne pregatesc!”. Si ne-am adunat, conspirativ, doisprezece istorici la numar, in sala de sedinta a Cercului de Istorie Militara, sa analizam situatia. Eu puneam pe hartie, ceilalti, mai batrani, in jurul meu, perorau. A rezultat analiza distrugerii sistematice a Romaniei in perioada 1978-1985, inceputa in domeniul industriei grele, pana la distrugerea galopanta a sanatatii, invatamantului si a domeniului care ne interesa pe noi, distrugerea constiintei nationale, prin distrugerea Istoriei, odata cu promovarea „dacismului” de inspiratie KGB (similar teoriei „sarmate” din Polonia, „scite” din Ucraina, „rasce” din Iugoslavia, „moese” din Bulgaria si teoriei „poporului magara”, lansata de diaspora ungureasca). Am concluzionat ca generatiile tinere sunt dezgustate de patriotism, prin exacerbarea acestuia si am lansat termenul de „patriotardism” si ca principalii tradatori sunt grupati in jurul decrepitului ideolog, Ion Popescu Puturi, care ii certfica lui Ceausescu statutul de „revolutionar” si al lui Ilie Ceausescu, firesc, pentru ca ii era frate. Ca prostii, am dat si numele, iar astazi toti sunt mari oameni politici, de afaceri, superbogati si purtatori de ceruri de stele pe umeri. La prognoza, stabileam ca in 1987 va fi un prim test, pentru verificarea capacitatii de rezistenta a structurilor militare, pentru ca ofensiva avea, ca si debarcarea din Normandia, nevoie de o verificare in teren. Testul s-a produs in 1987, la Brasov, o simpla actiune „spontana” de nemultumire sociala fiind deturnata, profesionist, de agenti polono-americano-rusi (vedeti volumul de amintiri si documente, publicat sub egida institutului lui Radu Ciuceanu si cu sponsorizare poloneza, in urma cu 4 ani). Agresiunea externa asupra Romaniei, cu desfiintarea ei ca stat, lichidarea lui Ceausescu prin impuscare, de catre forte specializate apartinand tuturor statelor membre ale celor doua tratate (Varsovia si NATO), o prevedeam pentru sfarsitul lui 1989. Intrucat gandeam in termeni statali, ca papagalii de astazi, ignorand complet amestecul Globalismului/Comunismului in evenimente, ca si interesele divergente ale UE, date pe fata de Francois Mitterand, abia in octombrie 1989, la Budapesta, nu ne-a dus mintea sa precizam chiar si ziua executiei- Craciunul lui ’89, ca suprema umilire si bataie de joc la adresa romanilor. Am semnat raportul, in ordinea gradelor, incepand cu col.dr. Alexandru Savu, seful istoricilor militari si vicepresedinte al Comisiei Internationale de Istorie Militara, Dumnezeu sa-l odihneasca! A fost un mare patriot! In secunda urmatoare, seful CI-stilor lui Ilie Ceausescu a deschis usa, a facut un salt, a smuls materialul si a disparut. Dumnezeu sa-l odihneasca si pe el, pentru ca a fost un mare patriot! Dupa trei zile, cat am tremurat, s-a intors, ne-a convocat, a declarat ca totul se confirma si a semnat primul, lt.col. Valeriu Pistol (nume de cod: Valer Pop). A declarat ca duce sinteza ministrului de atunci si a gresit pentru ca nu si-a dat seama ca ministrul era omul rusilor. Acesta ne-a linstit, aburindu-ne ca tara rezista, dupa care, primul dat afara din armata, a fost Valeriu Pistol, pe motiv ca a fugit Belodedici, desi omul semnalase cu luni de zile inainte ca sportivul isi pregateste angajarea la un club de fotbal din Belgrad. Din 6 in 6 luni, s-a derulat caderea celorlalti, primul fiind col. Al. Gh. Savu. Ultimul, salvat nu de „clopotel” ci de Revolutie, a fost cu voia dvs. capitanul, deja, Mircea Dogaru, declarat, la 24 noiembrie 1989, sub semnatura, de Ilie Ceausescu „Tradator al istoriografiei nationale. In ancheta CI.” Dupa evenimente, „Valer Pop” a fost reincadrat, a construit SPP-ul, apoi SIPA in cadrul Justitiei si a fost numarul doi al rezistentei nationale in fata ofensivei globaliste, vizand jefuirea, ca-n codru, distrugerea sistematica si desfiintarea, ca stat a Romaniei. A cazut pentru ca un lt.maj. din subordinea lui a recunoscut intr-un material de presa antialiantocivist despre „teroristi” cuvintele „in cotul Dunarii” ca provenind din declaratia olografa a unuia dintre cei noua teroristi antrenati in Ungaria, care apucasera sa fie arestati si condamnati („baietii tineri”, de mila carora behaiau, prin presa, „civicii” anilor 1990 -1993). A plecat sanatos sa conduca ancheta, a primit cancerul galopant care a provocat o adevarata pandemie printre militarii romani care stiau prea multe si a murit in chinuri in 1994.
„ Dar nu va nelinistiti! Totul este sub control.” Sunt cuvintele care le-am auzit la Torino, in 1992, in cadrul Congresului Mondial de Istorie Militara, dedicat descoperirii Americii. Organizatorii au restrans durata, facandu-ne sa expediem in galop comunicarile pentru ca, spuneau ei, se desfasoara, in paralel, o conferinta americano-ruseasca pe teme de securitate, care ne intereseaza. Si ne-am trezit cu doi generali, unul rus si unul american (americanul, parca era clona lui Boris Eltin, in timp ce rusul arata ca Robert Redford), care au vorbit in tandem, stand in picioare si sfidand generalimea europena prezenta, concluzionand dupa prezentarea noilor amenintari (terorism, accesul la armament nuclear, droguri, mafie,etc.): „Dar nu va nelinistiti!Totul este sub control. Inca de la inceput! Totul se desfasoara conform planului.” Din ce in ce mai greu, insa, deoarece, pe langa pofticiosii occidentali si asiatici, in placinta est-europeana si-au infipt adanc coltii si agentii Globalismului /Comunismului.
Dar despre toate acestea.......ce este Globalismul, care este rolul lui Joe Biden in Criza ucraineana, cu ce ordine vine la Bucuresti, care a fost rolul si care este viitorul lui Basescu...... in cele ce urmeaza.
(Va urma)
Col.(r) dr. Mircea Dogaru

Presedintele SCMD

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu