Buna ziua domnule Radu Aldea,
Va multumim pentru sinteza transmisa!
Atentionam insa pe toti parlamentarii ca acest proiect (pe care il prezentam, din nou, in atas) a fost elaborat de 12 federatii sindicale, sindicate si ONG-uri aliate in cadrul CNSC, cu sprijinul juristilor Fundatiei Romane pentru Democratie prin Drept, afiliate Comisiei de la Venetia, si ca reprezinta o adaptare a vechii Legi 54 a sindicatelor, la legislatia europeana in domeniu. Conform recomandarilor Consiliului Europei, inca din 2003, exista sindicate in cadrul fortelor armate si de politie active din toate statele membre UE, mai putin Romania unde Armata si Politia functioneaza si azi dupa statute vechi de 20 de ani. Regretam ca nu am putut participa la discutii si ca au fost prezente persoane reprezentand ramasitele miscarii sindicale din Romania si care concep sindicatul exclusiv ca sindicat de fabrica, in maniera sec XIX, in conditiile in care noi nu mai avem nici fabrici, nici muncitori, nici sindicate, doar centrale sindicale peste asociatii de functionari publici.
Acest proiect a fost transmis tuturor deputatilor si senatorilor, indiferent de culoare politica. Multi si-au manifestat interesul si intentia de sustinere, intelegand ca Legea dialogului social a lui Basescu desfiinteaza practic si sindicatele si patronatele.
Atentionam insa pe toti parlamentarii ca acest proiect (pe care il prezentam, din nou, in atas) a fost elaborat de 12 federatii sindicale, sindicate si ONG-uri aliate in cadrul CNSC, cu sprijinul juristilor Fundatiei Romane pentru Democratie prin Drept, afiliate Comisiei de la Venetia, si ca reprezinta o adaptare a vechii Legi 54 a sindicatelor, la legislatia europeana in domeniu. Conform recomandarilor Consiliului Europei, inca din 2003, exista sindicate in cadrul fortelor armate si de politie active din toate statele membre UE, mai putin Romania unde Armata si Politia functioneaza si azi dupa statute vechi de 20 de ani. Regretam ca nu am putut participa la discutii si ca au fost prezente persoane reprezentand ramasitele miscarii sindicale din Romania si care concep sindicatul exclusiv ca sindicat de fabrica, in maniera sec XIX, in conditiile in care noi nu mai avem nici fabrici, nici muncitori, nici sindicate, doar centrale sindicale peste asociatii de functionari publici.
Acest proiect a fost transmis tuturor deputatilor si senatorilor, indiferent de culoare politica. Multi si-au manifestat interesul si intentia de sustinere, intelegand ca Legea dialogului social a lui Basescu desfiinteaza practic si sindicatele si patronatele.
Speram
ca, dupa un inceput dificil, acest proiect sa conduca la adoptarea unei
Legi a sindicatelor in Romania, conform cerintelor mileniului III si
statutului nostru de tara europeana.
Atasam:
- Proiectul noii Legi a sindicatelor
- Sinteza lucrarilor Comisiei pentru munca, familie si protectie sociala din 05.04.2016.
Cu stima si multumiri,
p Consiliul National al Societatii Civile,
Prof. (r) dr. Mircea Dogaru
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Legea
sindicatelor
-Proiect -
CAP. I - Dispoziţii
generale
ART. 1- (1) In conformitate cu prevederile art. 9, 40, 41 si 45 din Constitutia
Romaniei si a Recomandarii Consiliului Europei nr. 1572/2002, sindicatele,
denumite în continuare organizaţii sindicale, sunt constituite în scopul
apărării drepturilor si libertatilor prevăzute în legislaţia europeana si naţionala,
în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte,
in primul rand a dreptului la munca si a drepturilor conexe, dar și promovării
intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale categoriilor
socio-profesionale pe care le reprezinta.
(2) Organizaţiile sindicale se
pot constitui pe criterii profesionale, economice sau sociale si sunt independente fata de autorităţile
publice, de partidele politice şi de patronate.
ART. 2 - (1) Persoanele apte de munca, încadrate sau nu, au dreptul sa constituie
organizaţii sindicale şi sa adere la acestea. Persoanele disponibilizate, pensionate
anticipat sau nu sub limita de vârstă de 65 de ani, cele care exercita potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod
independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum şi persoanele în curs de
calificare sau care cauta un loc de munca au dreptul, fără nici o ingradire sau
autorizare prealabilă, să constituie sau să adere la o organizaţie sindicala.
(2) Pentru constituirea unei
organizaţii sindicale este necesar un număr de cel puţin 15 persoane din
aceeaşi ramură, profesiune sau gen de activitate, chiar dacă îşi desfăşoară
activitatea la angajatori diferiţi.
(3) Nici o persoana nu poate
fi constransa sa facă sau sa nu facă parte, sa se retragă sau nu dintr-o
organizaţie sindicala.
(4) O persoana poate face
parte în acelaşi timp numai dintr-o singura organizaţie sindicala.
ART. 3 - Salariaţii minori, de la împlinirea vârstei de 16 ani, pot fi membri ai
unei organizaţii sindicale, fără a fi necesară încuviinţarea prealabilă a
reprezentanţilor lor legali.
ART. 4 – (1)
Persoanele care deţin funcţii de conducere, funcţii de
demnitate publica, conform legii, magistraţii, personalul militar din Serviciul
Roman de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Paza, Serviciul de Informaţii
Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, precum şi din unităţile
aflate în subordinea acestora nu pot constitui organizaţii sindicale.
(2) Sindicatele constituite in
cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne si Ministerului Apararii
Nationale nu pot interfera sub nicio forma in actul de comanda. Ele vor promova
si sustine drepturile personalului referitoare la dotare, echipare, hranire,
cazare, asigurare medicala, recuperare dupa efort, salarizare.
(3) In sindicatele constituite in unitatile militare sau în sindicatele
cadrelor militare în rezervă se pot inscrie cu drepturi depline si urmasii
militarilor decedati pe timpul indeplinirii misiunilor.
(4) Comandantii structurilor unde s-au constituit sindicate ale cadrelor
militare în activitate sau ale personalului civil au obligatia de a pune la
dispozitia acestora un spatiu corespunzator unde sa-si desfasoare activitatea
in afara orelor de program.
CAP. II - Constituirea, organizarea şi
funcţionarea organizaţiilor sindicale
SECŢIUNEA 1 - Statutele
organizaţiilor sindicale
ART. 5 - Constituirea,
organizarea, funcţionarea, reorganizarea şi încetarea activităţii unei
organizaţii sindicale se reglementează prin statutul adoptat de membrii săi, cu
respectarea prezentei legi. In absenta unor prevederi statutare exprese cu
privire la reorganizarea şi încetarea activităţii organizaţiei sindicale se vor
aplica dispoziţiile de drept comun privind încetarea persoanelor juridice.
ART. 6 - (1) Statutele organizaţiilor sindicale cuprind prevederi cel puţin cu
privire la:
a) scopul constituirii,
denumirea şi sediul organizaţiei sindicale;
b) modul în care se dobândeşte
şi încetează calitatea de membru al organizaţiei sindicale;
c) drepturile şi îndatoririle
membrilor;
d) modul de stabilire şi
încasare a cotizatiei;
e) organele de conducere,
denumirea acestora, modul de alegere şi de revocare, durata mandatelor şi
atribuţiile lor;
f) condiţiile şi normele de
deliberare pentru modificarea statutului şi de adoptare a hotărârilor;
g) mărimea şi compunerea
patrimoniului iniţial;
h) divizarea, comasarea sau
dizolvarea organizaţiei sindicale, transmiterea ori, după caz, lichidarea
patrimoniului, cu specificarea ca bunurile date în folosinţa de către stat vor
fi restituite acestuia.
(2) Statutele nu pot sa
conţină prevederi contrare Constituţiei şi legilor.
ART. 7 - (1) Organizaţiile sindicale au dreptul de a-si elabora reglementări
proprii, de a-si alege liber reprezentanţii, de a-si organiza gestiunea şi
activitatea şi de a-si formula programe proprii de acţiune, cu respectarea
legii.
(2) Este interzisă
autorităţilor publice şi patronatelor orice intervenţie de natura sa limiteze
ori sa intrerupa exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1).
SECŢIUNEA a 2-a: Conducerea organizaţiilor sindicale
ART. 8 - Pot fi aleşi în organele de conducere membri ai organizaţiei sindicale
care au capacitate de exerciţiu deplina, nu executa pedeapsa complementara a
interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesiune de
natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii
si nu detin functii de conducere in partide politice, parlament, guvern sau in
administratia publica.
ART. 9 - Membrilor organelor de conducere alese ale organizaţiilor sindicale li
se asigura protecţia legii contra oricăror forme de condiţionare, constrângere
sau limitare a exercitării funcţiilor lor.
ART. 10 - (1) In timpul mandatului şi în termen de 2 ani de la încetarea
mandatului, reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor
sindicale, in situatia in care sunt incadrati in munca, nu li se poate modifica
sau desface contractul individual de munca pentru motive neimputabile lor, pe
care legea le lasa la aprecierea celui care angajează, decât cu acordul scris
al organului colectiv de conducere ales al organizaţiei sindicale.
(2) Sunt interzise modificarea
si/sau desfacerea contractelor individuale de munca, atât ale reprezentanţilor
aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, cat şi ale
membrilor acestora, din initiativa angajatorului, pentru motive care privesc
activitatea sindicala.
(3) Sunt exceptaţi de la
aplicarea prevederilor alin. (1) cei care au fost revocaţi din funcţiile
sindicale de conducere deţinute pentru încălcarea prevederilor statutare sau
legale.
(4) Dispoziţiile alin. (1)-(3)
se aplica în mod corespunzător şi raporturilor de serviciu ale funcţionarilor
publici.
ART. 11- (1) Pe perioada în care persoana aleasă în organul de conducere este
salarizata de organizaţia sindicala contractul sau individual de munca sau,
după caz, raportul de serviciu se suspenda, iar aceasta îşi păstrează funcţia
şi locul de munca avute anterior, precum şi vechimea în munca, respectiv în
specialitate sau în funcţia publica deţinuta, în condiţiile legii. Pe postul
acesteia poate fi incadrata o alta persoana numai cu contract individual de
munca pe durata determinata.
(2) La revenirea în postul
avut anterior persoanei aflate în situaţia prevăzută la alin. (1) i se va
asigura un salariu care nu poate fi mai mic decât cel ce putea fi obţinut în
condiţii de continuitate în acel post.
ART. 12 - Prin contractele colective de munca sau, după caz, prin acorduri privind
raporturile de serviciu se pot stabili, în condiţiile legii, şi alte măsuri de
protecţie în afară celor prevăzute la art. 10 alin. (1), (2) şi (4) şi la art.
11, pentru cei aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale.
ART. 13 - Organul de conducere al organizaţiei sindicale are obligaţia de a tine o
evidenta a numărului de membri, a încasărilor şi cheltuielilor de orice fel.
SECŢIUNEA a 3-a: Dobândirea personalităţii juridice
ART. 14- (1) Pentru dobândirea personalităţii juridice de către organizaţia
sindicala, împuternicitul special al membrilor fondatori ai sindicatului,
prevăzut în procesul-verbal de constituire, trebuie sa depună o cerere de
înscriere la judecătoria în a carei raza teritorială îşi are sediul aceasta.
(2) La cererea de înscriere a
organizaţiei sindicale se anexează originalul şi câte doua copii certificate de
reprezentantul legal de pe următoarele acte:
a) procesul-verbal de
constituire a organizaţiei sindicale, semnat de cel puţin 15 membri fondatori;
b) statutul organizaţiei
sindicale;
c) lista membrilor din organul
de conducere al organizaţiei sindicale, cu menţionarea numelui, prenumelui,
codului numeric personal, profesiunii şi domiciliului;
d) procura autentică a
împuternicitului special, data prin procesul-verbal de constituire prevăzut la
lit. a).
ART. 15 - (1) Judecătoria competenta, potrivit art. 14 alin. (1), la primirea
cererii de înscriere este obligată ca, în termen de cel mult 5 zile de la
înregistrarea acesteia, sa examineze:
a) dacă s-au depus actele
prevăzute la art. 14 alin. (2);
b) dacă actul constitutiv şi
statutul organizaţiei sindicale sunt conforme prevederilor legale în vigoare.
(2) In cazul în care constata
ca cerinţele legale pentru constituirea organizaţiei sindicale nu sunt
îndeplinite, preşedintele completului de judecata îl citeaza în camera de
consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 14 alin. (1), căruia îl
solicita, în scris, remedierea neregularităţilor constatate, în termen de cel
mult 7 zile.
(3) In cazul în care sunt
întrunite cerinţele prevăzute la alin. (1), instanta va proceda la soluţionarea
cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special al membrilor
fondatori ai organizaţiei sindicale.
(4) Instanta pronunţa o
hotărâre motivată de admitere sau de respingere a cererii.
(5) Hotărârea judecătoriei se
comunica semnatarului cererii de înscriere, în termen de cel mult 5 zile de la
pronunţare.
ART. 16 - (1) Hotărârea judecătoriei este supusă numai recursului.
(2) Termenul de recurs este de
15 zile şi curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de
recurs curge de la pronunţare.
(3) Recursul se judeca cu
citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai organizaţiei
sindicale, în termen de 45 de zile. Instanta de recurs redactează decizia şi
restituie dosarul judecătoriei în termen de 5 zile de la pronunţare.
ART. 17 - (1) Judecătoria este obligată sa ţină un registru special, în care se
înscriu: denumirea şi sediul organizaţiei sindicale, numele şi prenumele
membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data
înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive de
admitere a cererii de înscriere.
(2) Înscrierea în registrul
special prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la
data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate de judecătorie.
ART. 18 - Organizaţia sindicala dobândeşte
personalitate juridică de la data înscrierii în registrul special prevăzut la
art. 17 alin. (1) a hotărârii juecatoresti definitive de admitere a cererii.
ART. 19 - Originalul procesului-verbal de constituire şi al statutului, pe care
judecătoria certifica înscrierea, împreună cu câte un exemplar al celorlalte
acte depuse se restituie organizaţiei sindicale, iar al doilea exemplar al
tututor actelor prevăzute la art. 14 alin. (2), în copii certificate de
împuternicitul special şi vizate de judecătorie, se va păstra în arhiva
acesteia.
ART. 20 - (1) Organizaţia sindicala este obligată sa aducă la cunoştinţa
judecătoriei unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare
ulterioara a statutului, precum şi orice schimbare în compunerea organului de
conducere.
(2) Pentru aprobarea
modificării statutului sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art.
14-19.
(3) Judecătoria este obligată
sa menţioneze în registrul special prevăzut la art. 17 alin. (1) modificările
din statut, precum şi schimbările din compunerea organului de conducere al
organizaţiei sindicale.
SECŢIUNEA a 4-a:
Reprezentativitatea organizaţiilor sindicale
ART.
21 - (1) Sunt representative organizaţiile sindicale care
îndeplinesc cumulative următoarele condiţii:
(A) La nivel naţional:
a)
au statut legal de sindicat, uniune,
federaţie sau confederaţie;
b)
au independenţă organizatorică şi
patrimonială;
c)
au în componenţă structuri proprii în
cel puţin jumătate din numărultotal al judeţelor inclusiv municipiul Bucureşti.
(B) La nivel de sector de activitate
a)
au statut legal de sindicat, federaţie sindicală
sau este o alianţă de federaţii sindicale;
b)
au independenţă organizatorică şi
patrimonială;
c)
organizaţiile sindicale membre cumulează
un număr de membri cel puţin egal cu 10%
din efectivul angajaţilor din sectorul respectiv.
(C) La nivel de grup de unităţi
a)
au statut legal de federaţie sindicală,
uniune sindicală sau este o alianţă de federaţii sindicale;
b)
au independenţă organizatorică şi
patrimonială;
c)
numărul membrilor sindicatelor componente
este cel puţin egal cu 20% din efectivul angajaţilor din grupul respectiv.
D)
La nivel de unitate
a) au statut legal de sindicat;
b)
au independenţă organizatorică şi
patrimonială;
c)
numărul de membri ai sindicatului
reprezintă cel puţin cu 51% din numărul angajaţilor unităţii.
(2) Îndeplinirea condiţiilor de
reprezentativitate a organizaţiilor sindicale la nivel naţional, de sector şi
de grup de unităţi se constată la cererea confederaţiilor, federaţiilor,
uniunilor şi alianţelor de către secţia/completul specializat în soluţionarea
conflictelor de muncă din cadrul Tribunalului Bucureşti.
(3) Îndeplinirea condiţiilor de
reprezentativitate la nivel de unitate se constată numai pentru sindicate, la
cererea sindicatelor care prin numărul de membri pe care îi are reprezintă cel
puţin 20% din numărul angajaţilor unităţii, de către secţia/completul
specializat în soluţionarea conflictelor de muncă din cadrul tribunalului în a
căror rază de competenţă îşi au sediul acestea.
ART. 22 Dovada îndeplinirii
condiţiilor de reprezentativitate se face astfel:
(1) La nivel naţional:
(a)
copie de pe hotărârea judecătorească definitivă de dobândire a
personalităţii juridice de către sindicat, uniune, federaţie sau confederaţie
şi de pe ultima hotărâre judecătorescă de modificare a Statutului şi/sau a
componenţei organelor de conducere;
(b)
copie de pe certificatul de înregistrare fiscală;
(c)
situaţia cumulativă semnată de reprezentanzul
legal al uniunii, federaţiei sau confederaţiei cuprinzând lista sindicatelor
sau federaţiilor componente şi numărul total de membri; aceasta
are la bază declaraţiile federaţiilor membre;
(d)
copii de pe hotărârile judecătoreşti definitive de constatare a
reprezentativităţii sindicatelor sau federaţiilor
membre în număr de cel puţin 15% din
totalul sectoarelor de activitate;
(e)
copii de pe hotărârile de înfiinţare a
structurilor judeţene proprii, adoptate conform statutului organizaţiei;
(f)
lista sectoarelor de activitate, în care
confederaţia are sindicate membre, precum şi numărul de angajaţi din economia
naţională conform datelor oficiale comunicate de Institutul Naţional de
Statistică;
(g)
dovada depunerii la Ministerul Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale a unei copii a dosarului de repreztativitate.
(2)
La nivel
de sector de activitate şi la nivel de grup de unităţii
(a) copie de
pe hotărârea judecătorească definitivă
de dobândire a personalităţii juridice de către sindicat, uniune sau federaţie
şi de pe ultima hotărâre judecătorescă de modificare a Statutului şi/sau a
componenţei organelor de conducere, după caz;
(b)
situaţia cumulativă semnată de
reprezentanzul legal al federaţiei, cuprinzând lista sindicatelor componente şi
numărul total de membri; aceasta are la bază declaraţiile
sindicatelor membre;
(c)
copie de pe certificatul de înregistrare fiscală;
(d)
numărul de angajaţi din sectorul de
activitate conform datelor oficiale comunicate de Institutul Naţional de
Statistică. Pentru grupul de unităţi, numărul de angajaţi ai unităţilor care
constituie grupul de unităţi se dovedeşte cu adeverinţele eliberate de
Inspecţia Muncii pe baza informaţiilor extrase din baza de date organizată la
nivelul Inspecţiei Muncii cu registrele generale de evidenţă asaleriaţilor
depuse de angajatori. Eliberarea certificatului în acest scop se face gratuit;
(e)
dovada depunerii la Ministerul Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale a unei copii a dosarului de reprezentativitate.
(3)
La nivel
de unitate
(a) copie de
pe hotărârea judecătorească definitivă
de dobândire a personalităţii juridice de către sindicat şi de pe ultima
hotărâre judecătorescă de modificare a Statutului şi/sau a componenţei
organelor de conducere;
(b)
copie de pe certificatul de înregistrare fiscală;
(c)
document certificat de reprezentant
legal al sindicatului privind numărul totalde membri;
(f)
adeverinţă eliberată de unitate sau certificate
eliberat de
Inspecţia Muncii, privind numărul de angajaţi din unitate, pe
baza informaţiilor extrase din baza de date organizată la nivelul Inspecţiei Muncii
cu registrele generale de evidenţă asaleriaţilor depuse de angajatori.
Eliberarea certificatului în acest scop se face gratuit;
(2) O copie a dosrului menţionat şla alin.(1) va
fi postată pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea dosrului
SECŢIUNEA a 4-a: Patrimoniul organizaţiei
sindicale
ART.
23 - Bunurile mobile şi imobile din patrimoniul
organizaţiilor sindicale pot fi folosite numai potrivit intereselor membrilor de
sindicat, fără a putea fi împărţite între aceştia.
ART. 24 - (1) Organizaţia sindicala poate dobândi, în condiţiile prevăzute de
lege, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, orice fel de bunuri mobile şi
imobile necesare realizării scopului pentru care este înfiinţată.
(2) Unităţile în care sunt
constituite organizaţii sindicale care au dobândit reprezentativitatea, în
condiţiile legii, sunt obligate sa pună, cu titlu gratuit, la dispoziţia
organizaţiilor sindicale, spaţiile corespunzătoare funcţionarii acestora şi sa
asigure dotările necesare desfăşurării activităţii prevăzute de lege.
(3) Pentru construirea de
sedii proprii confederatiile şi federaţiile sindicale reprezentative pot primi,
în condiţiile prevăzute de lege, în concesiune sau cu chirie, terenuri din
proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.
Închirierea sau concesionarea se face prin act administrativ emis de
autoritatea competenta.
ART. 25 - Bunurile mobile şi imobile dobândite de către o organizaţie sindicala în
condiţiile prevăzute de lege, necesare întrunirilor acesteia, bibliotecii sau
cursurilor de pregătire şi perfecţionare a membrilor organizaţiilor sindicale,
nu pot fi urmărite, cu excepţia celor necesare pentru plata datoriilor către
stat.
ART. 26 - Cotizaţia plătită de membrii organizaţiei sindicale, în cuantum de
maximum 1% din venitul brut realizat, este deductibilă din baza de calcul a
impozitului pe venit.
ART. 27 - (1) Organizaţia sindicala poate, în condiţiile prevăzute de statut:
a) sa sprijine material si
juridic membrii săi în exercitarea profesiunii sau pentru gasirea unui loc de
munca in conformitate cu nivelul de pregatire si experienta profesionala
dobandit, pe teritoriul national sau al statelor membre ale Uniunii Europene
b) sa constituie case de
ajutor reciproc proprii;
c) sa editeze şi sa tipareasca
publicaţii proprii, în vederea creşterii nivelului de cunoaştere al membrilor
săi şi pentru apărarea intereselor acestora;
d) sa înfiinţeze şi sa
administreze, în condiţiile legii, în interesul membrilor săi, unităţi de
cultura, învăţământ şi cercetare în domeniul activităţii profesionale si sindicale,
unităţi economico-sociale, comerciale;
e) sa constituie fonduri
proprii pentru ajutorarea membrilor săi;
f) sa organizeze şi sa
sprijine material şi financiar activitatea sportiva în asociaţii şi în cluburi
sportive, precum şi activităţi cultural-artistice.
(2) In vederea realizării
activităţilor prevăzute la alin. (1), sindicatele au dreptul, în condiţiile
legii, la obţinerea de credite.
ART. 28 - (1) Controlul activităţii financiare proprii a organizaţiilor sindicale,
precum şi a unităţilor economico-sociale ale acestora se realizează prin
comisia de cenzori care funcţionează potrivit statutului.
(2) Controlul asupra
activităţii economico-financiare desfăşurate de organizaţiile sindicale, precum
şi asupra stabilirii şi virarii obligaţiilor fata de bugetul de stat se
realizează de către organele administraţiei de stat competente, potrivit legii.
SECŢIUNEA a 6-a: Atribuţiile organizaţiilor sindicale
ART. 29 - In vederea realizării scopului pentru care sunt constituite,
organizaţiile sindicale au dreptul sa folosească mijloace specifice, cum sunt:
negocierile, procedurile de soluţionare a litigiilor prin mediere, arbitraj sau
conciliere, petiţia, protestul, mitingul, demonstratia şi greva, potrivit
statutelor proprii şi în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 30 - (1) Organizaţiile sindicale apara în românia ţi în ţărille member ale
Uniunii Europene drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia europeana
si nationala a muncii, statutele funcţionarilor publici, dreptul la muncă, contractele
colective de munca şi contractele individuale de munca, precum şi din
acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în fata
instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau
autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.
(2) In exercitarea
atribuţiilor prevăzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a
întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în
justiţie în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din
partea celor în cauza. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de
organizaţia sindicala dacă cel în cauza se opune sau renunţa la judecata;
(3) În
exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) şi (2), organizaţiile sindicale
au calitate procesuală activă.
ART. 31 - Organizaţiile sindicale pot adresa autorităţilor publice competente,
potrivit art. 73 din Constituţie, propuneri de legiferare în domeniile de
interes sindical.
ART. 32 - (1) Angajatorii au obligaţia de a invita delegaţii aleşi ai
organizaţiilor sindicale reprezentative sa participe în consiliile de
administraţie la discutarea problemelor de interes profesional, economic,
social, cultural sau sportiv.
(2) In scopul apărării
drepturilor şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale,
culturale sau sportive ale membrilor, organizaţiile sindicale reprezentative
vor primi de la angajatori sau de la organizaţiile acestora informaţiile
necesare pentru negocierea contractelor colectivesi/sau individuale de munca ori,
după caz, pentru încheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, în
condiţiile legii, precum şi cele privind constituirea şi folosirea fondurilor
destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de munca, protecţiei muncii şi
utilităţilor sociale, asigurărilor şi protecţiei sociale.
(3) Hotărârile consiliului de
administraţie sau ale altor organe asimilate acestora, privitoare la probleme
de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv, vor fi
comunicate în scris organizaţiilor sindicale, în termen de 48 de ore de la data
desfăşurării şedinţei.
ART. 33 - Organizaţiile sindicale constituite prin asociere, potrivit art. 41
alin. (2) şi (3), la cererea organizaţiilor sindicale din compunerea lor, deleaga
reprezentanţi care sa trateze cu conducerile administrative ale unităţilor sa
le asiste sau sa le reprezinte interesele acestora în toate situaţiile.
SECŢIUNEA a 7-a: Raporturile organizaţiilor
sindicale cu membrii lor
ART. 34 - Raporturile dintre organizaţiile sindicale şi membrii lor sunt
reglementate prin prezenta lege şi prin statutele acestora.
ART. 35 - (1) Membrii unei organizaţii sindicale au dreptul de a se retrage din
organizaţia sindicala fără a avea obligaţia de a arata motivele.
(2) Membrii care se retrag din
organizaţia sindicala nu pot cere restituirea sumelor depuse drept cotizaţie
sau a sumelor ori bunurilor donate.
ART. 36 - (1) Membrii aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale,
personalul de specialitate şi administrativ din aparatul acestora pot fi
salarizaţi din fondurile organizaţiei sindicale sau în conformitate cu
prevederile contractului colectiv de munca.
(2) In funcţiile de
specialitate care necesita o calificare superioară pot fi angajaţi şi salariaţi
ai altor unităţi, urmând ca aceştia sa îşi desfăşoare activitatea în afară
programului de munca, precum şi pensionari.
(3) Persoanele încadrate
potrivit alin. (2) pot cumula, în condiţiile prevăzute de lege, salariul si,
după caz, pensia cu veniturile obţinute din activitatea prestată la organizaţia
sindicala.
ART. 37 - (1) Membrii aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale,
cu exceptia celor din organizatiile sindicale constituite in structurile
militare ale Ministerului Afacerilor
Interne si ale Ministerului Apararii Nationale, care lucrează nemijlocit în unitate în
calitate de salariaţi, au dreptul la reducerea programului lunar cu 3-5 zile
pentru activităţi sindicale, fără afectarea drepturilor salariale.
(2) Numărul de zile cumulate
pe an şi numărul celor care pot beneficia de acestea se stabilesc prin
contractul colectiv si/sau individual de munca.
CAP. III - Reorganizarea
şi dizolvarea organizaţiilor sindicale
ART. 38 - Organizaţiile sindicale se pot dizolva prin hotărârea membrilor sau a
delegaţilor acestora, adoptată conform statutelor proprii.
ART. 39 - (1) In cazul dizolvării patrimoniul organizaţiei sindicale se împarte
conform dispoziţiilor din statut sau, în lipsa unor astfel de prevederi,
potrivit hotărârii adunării de dizolvare.
(2) Dacă statutul nu prevede
modul de distribuire a patrimoniului şi nici adunarea de dizolvare nu a luat o
hotărâre în aceasta privinţa, tribunalul judeţean sau al municipiului
Bucureşti, sesizat de oricare membru al organizaţiei sindicale, hotărăşte
asupra distribuirii patrimoniului, atribuindu-l unei organizaţii din care face
parte sindicatul sau, dacă nu face parte din nici o organizaţie, unei alte
organizaţii sindicale cu specific asemănător.
ART. 40 - (1) In termen de 5 zile de la dizolvare, conducătorii organizaţiei
sindicale dizolvate sau lichidatorii patrimoniului sunt obligaţi sa ceara
instanţei judecătoreşti competente, care a operat înscrierea ei în registrul
special ca persoana juridică, sa facă menţiunea dizolvării organizaţiei
sindicale.
(2) După împlinirea termenului
de 5 zile orice persoana interesată din rândul membrilor organizaţiei sindicale
poate sa ceara instanţei judecătoreşti competente efectuarea menţiunii
prevăzute la alin. (1).
(3) Aceasta menţiune se va
face pe pagina şi la locul unde s-a făcut înscrierea în registrul special.
ART. 41 - Organizaţiile sindicale nu pot fi dizolvate şi nu li se poate suspenda
activitatea în baza unor acte de dispoziţie ale autorităţilor administraţiei
publice sau ale patronatelor.
ART. 40 - In cazul reorganizării unei organizaţii sindicale, hotărârile asupra
patrimoniului se iau de către organele de conducere ale acesteia, dacă statutul
nu prevede altfel.
CAP. IV - Forme de asociere a organizaţiilor sindicale
ART. 43 - (1) Organizaţiile sindicale legal constituite la nivel naţional se pot asocia,
dacă vor considera necesar după criteriul ramurii de activitate, al profesiunii,
al interesului economic si social sau după criteriul teritorial, păstrându-şi
reprezentativitatea.
(2) Doua sau mai multe
organizaţii sindicale constituite după criterial profesiuni ori sfera de
interes se pot asocia în vederea constituirii unei uniuni sau unei federaţii
sindicale.
(3) Doua sau mai multe
federaţii sindicale din ramuri de activitate, profesiuni ori sfere de interes
economic si social diferite se pot asocia în vederea constituirii unei confederatii
sindicale.
(4) Uniunile sindicale, federaţiile
sindicale şi confederatiile pot constitui din sindicatele componente uniuni
sindicale.
ART. 44 - (1) Uniunile, federaţiile şi confederatiile constituite prin asociere,
potrivit art. 41 alin. (2) şi (3), dobândesc personalitate juridică potrivit
dispoziţiilor prezentei legi.
(2) In vederea dobândirii
personalităţii juridice, împuternicitul special al uniunii, federaţiei sau
confederaţiei va depune la tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti în
a cărui raza teritorială îşi are sediul o cerere pentru dobândirea
personalităţii juridice, însoţită de următoarele acte:
a) hotărârea de constituire a
uniunii, federaţiei sau confederaţiei;
b) hotărârile organizaţiilor
sindicale de a se asocia într-o uniune, federatie sau confederatie, semnate de
reprezentanţii legali ai acestora;
c) copii legalizate ale
hotărârilor judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice, rămase
definitive, ale organizaţiilor sindicale care se asociază;
d) statutul uniunii,
federaţiei sau confederaţiei constituite;
e) lista membrilor din organul
de conducere, conţinând numele, prenumele, codul numeric personal şi funcţia;
f) in conditiile de mai sus,
confederatiile, federatiile, uniunile si sindicatele pot constitui şi o Uniune Generala sau Naţională a
Sindicatelor din Romania.
ART. 45 - (1) Tribunalul competent prevăzut la art. 44 alin. (2), după caz, este
obligat ca, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, sa examineze:
a) dacă s-au depus actele
prevăzute la art. 44 alin. (2), după caz;
b) dacă actul constitutiv şi
statutul organizaţiilor sindicale sunt conforme prevederilor legale în vigoare.
(2) In cazul în care constata
ca cerinţele legale pentru constituirea organizaţiilor sindicale nu sunt
îndeplinite, preşedintele completului de judecata îl citeaza în camera de
consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 44 alin. (2), căruia ii
solicita, în scris, remedierea, în termen de cel mult 7 zile, a
neregularităţilor constatate.
(3) In cazul în care sunt
întrunite cerinţele prevăzute la alin. (1), instanta va proceda la soluţionarea
cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special.
(4) Instanta pronunţa o
hotărâre motivată de admitere sau respingere a cererii.
(5) Hotărârea tribunalului se
comunica semnatarului cererii de înscriere în registrul special, în termen de
cel mult 5 zile de la pronunţare.
ART. 46 - (1) Hotărârea tribunalului este supusă numai recursului.
(2) Termenul de recurs este de 15 zile şi
curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de recurs curge de
la pronunţare.
(3) Recursul se judeca, cu
citarea împuternicitului special, în termen de 45 de zile. Instanta de recurs
redactează decizia şi restituie dosarul tribunalului, în termen de 5 zile de la
pronunţare.
ART. 47 - (1) Tribunalele sunt obligate sa ţină un registru special, în care vor
consemna: denumirea şi sediul organizaţiilor sindicale constituite prin
asociere, numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric
personal al acestora, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii
judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere.
(2) Înscrierea în registrul
special prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la
data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate de tribunal.
ART. 48 - Organizaţia sindicala constituită prin asociere dobândeşte personalitate
juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de admitere
a cererii de înscriere în registrul special.
ART. 49 - Originalul procesului-verbal de constituire şi al statutului, pe care
tribunalul certifica înscrierea, împreună cu câte un exemplar al celorlalte
acte depuse se restituie organizaţiei sindicale constituite prin asociere, iar
al doilea exemplar al tuturor actelor prevăzute la art. 42 alin. (2) sau la
art. 43, în copii certificate de împuternicitul special şi vizate de tribunal,
se va păstra în arhiva acestuia.
ART. 50 - (1) Organizaţia sindicala constituită prin asociere este obligată sa
aducă la cunoştinţa tribunalului unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile,
orice modificare ulterioara a statutului, precum şi orice schimbare în
compunerea organului de conducere.
(2) Pentru aprobarea
modificării statutului sunt aplicabile în mod corespunzător dispoziţiile art.
42-48.
(3) Instanta este obligată sa
menţioneze în registrul special modificările din statut, precum şi schimbările
din compunerea organului de conducere al organizaţiei sindicale.
ART. 51 - Organizaţiile sindicale se pot
afilia la organizaţii similare internaţionale.
CAP. V - Sancţiuni
ART. 52 - Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează astfel:
a) încălcarea de către membrii
aleşi în organul de conducere al organizaţiei sindicale a obligaţiei prevăzute
la art. 38 alin. (1), cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei;
b) încălcarea dispoziţiilor
art. 30 alin. (1), cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei.
ART. 53 - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de
către personalul împuternicit de ministrul muncii şi solidarităţii sociale.
(2) Contravenţiilor prevăzute
la art. 52 le sunt aplicabile
dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările ulterioare.
ART. 54 - (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la
2 ani sau cu amenda de la 3.000 lei la 8.000 lei următoarele fapte:
a) împiedicarea exerciţiului
dreptului de libera organizare sau asociere sindicala, în scopurile şi în
limitele prevăzute de prezenta lege;
b) condiţionarea sau
constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuţiilor
funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale;
c) furnizarea de date
neconforme cu realitatea la dobândirea personalităţii juridice a organizaţiei
sindicale, precum şi în timpul fiintarii acesteia.
(2) Acţiunea penală este pusă
în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în conformitate cu
dispoziţiile Codului de procedura penală, cu excepţia infracţiunii prevăzute la
alin. (1) lit. c).
CAP. VI - Dispoziţii
finale
ART. 55 - Cererile şi actele de procedura ale organizaţiilor sindicale în fata
instanţelor judecătoreşti sau actele de procedura întocmite pentru acestea sunt
scutite de taxa de timbru.
ART. 56 - In termen de 90 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial
al României, Partea I, organizaţiile sindicale existente la data intrării în
vigoare a prezentei legi vor pune de acord statutele proprii cu prevederile
acesteia.
ART. 57 - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 62/2011
cu privire la dialogul social, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Aceasta lege a fost adoptată
de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din ……………………., cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din
Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, PREŞEDINTELE SENATULUI,
.............................................
Nota: Ultima redifuzare de catre CNSC a prezentului
proiect, in format editabil, alaturi de sinteza Comisiei pentru munca, familie
si protectie sociala din 05.04.2016, la data de: 26.05.2016
Comisia pentru muncĂ, FAMILIE
Şi protecŢie socialĂ
Nr. XXVII/5 aprilie.2016
SINTEZA
lucrărilor comisiei din data de
05.04.2016
În
data de 05.04.2016, orele 14.00, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie
socială a avut înscrisă pe ordinea de zi o consultare cu reprezentanţii Ministerului Muncii, Familiei,
Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ai Ministerului Apărării Naţionale
şi ai confederaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional pe marginea Propunerii legislative privind Legea
sindicatelor (L127/2016), cu participarea iniţiatorului, domnul senator
Ioan Ghişe.
Discuţiile
au fost conduse de domnul senator
Alexandru-Petru Frătean, preşedintele Comisiei pentru muncă, familie şi
protecţie socială, asistat de domnul
senator Alexandru Cordoş, membru al comisiei.
La
discuţii au participat ca invitaţi:
§ Domnul Serghei Mesaroş – Director, Direcţia Dialog
Social din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor
Vârstnice;
§ Doamna Adela Vîlcu – Şef secţie, Direcţia
Management Resurse Umane din Ministerul Apărării Naţionale;
§ Domnul Bogdan Iuliu Hossu – preşedinte Confederaţia
Naţională Sindicală „Cartel Alfa”;
§ Domnul Cristian Mihai – vicepreşedinte Blocul Naţional
Sindical;
§ Domnul Iacob Baciu – preşedinte Confederaţia
Sindicală Democratică din România;
§ Domnul Sabin Rusu – secretar general al
Confederaţiei Sindicale Democratice din România.
Domnul Alexandru Petru Frăteaan a deschis întâlnirea mulţumind
tuturor participanţilor pentru prezenţă. De asemenea, a făcut câteva
consideraţii cu privire la actualul cadru normativ care reglementează relaţiile
sociale, cât şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea sindicatelor. Domnia
sa a mai precizat că, în ultimii 26 de ani, lucrurile au evoluat foarte mult
opinând, de asemenea, că „Legea dialogului social 62/2011 deşi nu este
perfectă, este perfectibilă.”
Pentru început a dat
cuvâtul domnului Ioan Ghişe, în
calitate de iniţiator şi doamnei Adela
Vîlcu – Şef secţie, Direcţia Management Resurse Umane din Ministerul
Apărării Naţionale, în calitate de reprezentant al Ministrului Apărării
Naţionale, pentru a prezenta puncte de vedere, invitând, totodată, şi pe
ceilalţi participanţi să intervină cu opinii şi precizări.
Domnul Ioan Ghişe a felicitat conducerea Comisiei
pentru muncă din Senat pentru iniţierea acestei întâlniri în afara cadrului
strict formal de dezbatere şi adoptare a propunerii legislative. De asemenea, a
prezentat modul în care a intrat în posesie şi a depus iniţiativa legislativă,
precizând că a primit acest text pe e-mail, alături de mai mulţi senatori, dar
că doar domnia sa a făcut toate demersurile pentru înregistrarea ei la Biroul
permanent. Dl Ghişe Ioan a mai menţionat că este convins că Propunerea legislativă privind Legea
sindicatelor are multe lacune şi că se gândeşte chiar să o
retragă dacă vorbitorii prezenţi vor concluziona că se impune acest lucru. Tot
în acest context, a menţionat că domnia sa procedează des în această manieră,
adică primeşte chiar şi de la persoane pe care nu le cunoşte propuneri de
modificare a legilor mizând pe faptul câ în etapele succesive ale procesului legislativ
(avizare, dezbatere în comisii, în plen etc) se regăsesc persoane cu multă pregătire
şi experienţă care pot aprecia mai bine decât domnia sa asupra oportunitatăţii
adoptării sau respingerii iniţiativelor. Este convins că şi în această situaţie
lucrurile vor evolua pe această cale.
Doamna Adela Vîlcu a prezentat cadrul legal care reglementează
posibilitatea ca diferite categorii de salariaţii ai ministerului Apărării
Naţionale să poată adera la sindicate şi de asemenea, categoriile strict
delimitate de lege care nu pot face parte din sindicate, menţionând astfel,
prevederile Legii dialogului social 62/2011 şi Statutul cadrelor militare.
Domnul Serghei Mesaroş a precizat că punctul de vedere
al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice asupra
Propunerii legislative privind legea sindicatelor (L127/2016) este negativ, aceasta
având, atât probleme de fond, cât şi de formă, printre care:
-
Aspecte de tehnică legislativă: propunerea legislativă
preia din legea actuală, mai precis Legea dialogului social nr.62/2011, articole
fără a le corela între ele. De asemenea, propunerea legislativă abrogă
reglementări importante din legea actuală, creând un vid legislativ, dar şi
disfuncţionalităţi în aplicarea legii.
-
Argumentele pe fond se referă, printre altele, la
criteriile de acordare a reprezentativităţii, precum şi la faptul că, legislaţia
actuală, în raport cu Propunerea legislativă privind legea sindicatelor, este
mai favorabilă pentru partenerii sociali.
Domnul Iacob Baciu consideră că, deşi, este necesară
modificarea Legii dialogului social nr.62/2011, aceasta are nevoie de
îmbunătăţiri pentru a funcţiona la parametrii optimi, Propunerea legislativă
privind dialogul social încalcă dreptul de liberă asociere, îngreunează
activitatea sindicală şi relaţiile dintre sindicate şi patronate, în prezent
stabile. Acesta a solicitat respingerea propunerii legislative pe
considerentele amintite.
Domnul Bogdan Hossu a criticat actualele
reglementări naţionale în domeniul dialogului social şi modalitatea în care au
fost transpuse în legislaţie. În ceea ce priveşte propunerea legislativă,
acesta a precizat că există o serie de probleme legate de respectarea
principiilor consacrate de convenţiile internaţionale ratificate de România,
astfel:
-
Se încalcă dispoziţiile Convenţiei nr.87/1948 privind
libertatea sindicală şi apărarea dreptului sindical, prin introducerea
posibilităţii de a constitui organizaţii sindicale de către persoanele
neîncadrate în muncă, şomeri sau pensionari. În prezent, statutele
organizaţiilor sindicale prevăd posibilitatea de a avea şi membrii asociaţi
(şomeri, pensionari etc.);
-
se elimină „construcţia dialogului social” realizată de
relaţia dintre angajator şi angajat;
-
afectarea condiţiilor de reprezentativitate a
organizaţiilor sindicale, prin preluarea unor reglementări contestate de
sindicate (întrunirea unui număr minim de membri de jumătate plus unu din
numărul salariaţilor unităţii) şi certificate de Biroul Internaţional al Muncii.
În încheiere, dl. Bogdan
Hossu a solicitat respingerea propunerii legislative, deoarece s-ar crea o
confuzie structurală în relaţiile dintre partenerii sociali, şi a subliniat
importanţa unei reglementări unitare, pe de-o parte pentru organizaţiile
sindicale, iar pe de altă parte pentru organizaţiile patronale.
Domnul Alexandru Cordoş a salutat acest demers legislativ
şi a felicitat iniţiatorul pentru elementele noi care se regăsesc în propunerea
legislativă, fiind un moment oportun pentru adoptarea unei legi separate a
sindicatelor. A precizat că modificarea şi completarea Codului muncii şi a
Legii privind dialogul social nr.62/2011 trebuie să reprezinte priorităţi
pentru toate entităţile implicate în acest proces, şi că susţine promovarea
unui proiect separat al legii sindicatelor, care să respecte, atât normele
internaţionale ale muncii, cât şi aspectele de tehnică legislativă.
Domnul Cristi Mihai a confirmat ideile expuse de
antevorbitorii săi, anume că, propunerea legislativă aduce atingere dreptului
la liberă asociere prin instituirea unor restricţii legate de numărul minim de
membrii care pot constitui un sindicat, dar şi în ceea ce priveşte
reprezentativitatea, care se poate realiza la nivel naţional, dar nu şi la
nivel de unitate.
Domnul Sabin Rusu a precizat că este necesară
modificarea Codului muncii şi a Legii privind dialogul social în actualul
context legislativ, dar că nu susţine prezenta propunere legislativă, deoarece
încalcă normele de tehnică legislativă, nu este în concordanţă cu celelalte
acte normative în domeniu şi instituie discriminări în privinţa accesului
într-o organizaţie sindicală. De asemenea, a propus iniţiatorului să nu mai
susţină propunerea legsilativă şi chiar mai mult, să şi-o retragă fără a mai
urma calea procedurii legislative de respingere.
Domnul Ioan Ghişe, după intervenţiile tuturor
participanţilor la dezbatere şi luând act de opiniile vorbitorilor cu privire
la Propunerea legislativă privind Legea
sindicatelor, a reiterat ideea că va face toate demersurile pentru a-şi
retrage iniţiativa legislativă din procesul de legiferare.
Domnul Alexandru Petru Frătean, în încheiere, a mulţumit tuturor participanţilor
pentru punctele de vedere, opiniile şi consideraţiile pertinente făcute pe
marginea Propunerii legislative privind
Legea sindicatelor şi i-a asigurat pe toţi vorbitorii de disponibilitatea
necondiţionată a domniei sale şi a Comisiei pentru muncă familie şi protecţie
socială din Senat, atât pentru iniţierea şi susţinerea în continuare a unor
dezbateri serioase pe această temă, cât şi pentru elaborarea unor reglementări
clare cu privire la domeniul atât de important al dialogului social.
Comunicat al Partidului Socialist Roman
RăspundețiȘtergereCol.(r) Petrica Dima (Comisar Sef de politie), Candidat la Primaria Generala a Capitalei, transmit multumiri public conducerii Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate si Consiliului National al Societatii Civile, presedinte Col.(r) dr. Mircea DOGARU, cat si tuturor membrilor si simpatizantilor acestora, pentru faptul ca au hotarat sustinerea mea la functia de primar general al Capitalei in alegerile din 05.06. 2016 din partea Partidului Socialist Roman.
Va asigur ca nu voi abdica de la cinste, munca,daruire, onoare si respect! Un comisar cu mainile curate vreau sa raman si sa lupt cu hotarare impotriva nedreptatii si jafului fara sfarsit! Cuvantul de referinta trebuie sa fie “ Lege si Ordine”! Eu nu promit, fac ca lucrurile sa se intample! Trebuie pus STOP, coruptiei si jafului fara sfarsit!
In viziunea mea, doresc ca Bucurestiul sa infloreasca, sa fie un oras prietenos, pe care sa-l asezam pe harta mondiala si europeana a tuturor evenimentelor culturale, sportive si sociale din domenii diverse precum:arta, cultura, politica,sport, intalniri economice si de afaceri, turism, summituri, conferinte, congrese stiintifice, astfel in cat sa devina un centru important in Europa si nu numai. Bucurestiul mi se infatiseaza drept cel mai mare centru urban din aceasta parte a Uniunii Europene si trebuie respectat ca atare, capabil sa duca la dezvoltare, progres si crestere economica, bani la buget mai multi si implicit prosperitate pentru fiecare.
Consider ca bucurestenii au dreptul la un primar al Capitalei care sa-i respecte, sa-i asculte, sa le rezolve problemele, sa-i consulte in probleme majore, sa fie cinstit, curajos, corect, bun gospodar, cu hotarare, viziune si actiune, nu de un hot, de un om al crimei organizate!
Votati pozitia 10 pe buletinul de vot, un primar de 10!
Cu respect,
Col.(r) Petrica Dima /PSR