Sa nu uitam!

vineri, 1 aprilie 2016

REUNIUNEA GRUPULUI MIXT DE LUCRU PENTRU REDACTAREA UNOR PROIECTE LEGISLATIVE ÎN DOMENIUL JUSTIŢIEI, 17.03.2016



A patra reuniune a grupului mixt de lucru pentru redactarea unor proiecte legislative în domeniul justiţiei a avut loc în data de 17 martie 2016, în intervalul orar 11.00-13.00, în Salonul Dimitrie Cantemir din incinta Senatului României şi a fost moderată de domnul Călin Popescu-Tăriceanu, Preşedintele Senatului României.

Agenda întâlnirii, aprobată de membrii grupului mixt de lucru:
1.      Înregistrarea participanților la grupul de lucru
2.      Continuarea dezbaterii propunerilor de modificare și completare legislativă inițiate de Consiliul Superior al Magistraturii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 până la finalizare
3.      Programarea viitoarei ședințe a grupului și stabilirea ordinii de zi a acestei ședințe

Participanți:
Senatul României:                                                       Călin Popescu-Tăriceanu,
Daniel Barbu, senator
                                                                                    Steluţa Cătăniciu, jurist

Asociația Magistraților din România:   Judecător Gabriela Baltag, Preşedinte
                                                                      Judecător Andreea Ciucă, Vicepreşedinte

Asociația Procurorilor din România:   Președinte, procuror Constantin Sima

Avocatul Poporului:                                         Ecaterina Mirea, şef serviciu
Emma Turtoi, şef birou

Baroul Bucureşti:                                              Avocat Adrian Hotca și
Avocat Petruț Ciobanu        

Consiliul Superior al Magistraturii:                             Judecător Constantin Nicolae

Ministerul Justiției:                                         Cristina Ciobanu Dordea, consilier
Alina Rădoi, director
Ileana Petre, personal de specialitate asimilat judecătorilor și procurorilor

Universitatea Bucureşti, Facultatea de Drept:            prof. univ. dr. Dan Hazaparu, preşedinte al Fundaţiei Române pentru Democraţie în Drept

Universitatea București, Facultatea de Drept:     prof. univ. dr. Ștefan Deaconu, Departamentul de Drept Public
     
      Universitatea Bucureşti, Facultatea de filozofie:   prof. univ. dr. Constantin Stoenescu

Secretariatul tehnic

Idei rezultate din dezbateri:

Călin Popescu-Tăriceanu:
-          A anunţat continuarea dezbaterii  propunerilor de amendare a legii 303/2004;
-          A verificat şi i-a fost confirmat faptul că toţi participanţii au primit de la CSM propunerile de modificare a legii;
A constatat că în materialul de lucru apare un text suplimentar cu menţiunea: „Textele subliniate cu galben nu sunt cuprinse în ultima adresă a CSM, ci au fost solicitate în timp” şi a cerut explicaţii.
Constantin Nicolae:
A explicat că este vorba despre tabelul pe care l-am avut la dispoziţie şi la discuţiile de la Ministerul Justiţiei;
A precizat că CSM nu a transmis către Senat vreuna dintre dispoziţiile la care se face referire în textele suplimentare, marcate cu galben;
A propus ca obiect al discuţiilor să fie doar propunerile pe care transmise de CSM Senatului, menţionând că o parte dintre textele suplimentare, marcate cu galben nu mai sunt susţinute de CSM.
Gabriela Baltag:
A precizat că pe parcursul celor cinci videoconferinţe la care au participat reprezentanţii magistraţilor şi grupul de lucru de la Ministerul Justiţiei a fost parcurs aproape în întregime textul Legii 303/2004 pe propunerile CSM, fiind puse în discuţie aspecte mult mai vechi;
A menţionat că AMR s-a prezentat cu tabelul pe care s-a lucrat şi la Ministerul Justiţiei, în echipa Ministerului Justiţiei, specificând că îşi păstrează acelaşi punct de vedere şi în cadrul grupului mixt de lucru de la Senat.
AMR a considerat că este corect faţă de grupul mixt de lucru de la Senat  să fie trecute în revistă toate propunerile discutate în cadrul grupului de lucru de la Ministerul Justiţiei;
A arătat că pe art. 5 din Legea 303/2004 AMR n-a putut face propuneri foarte concrete, ci mai degrabă formale, deoarece CSM n-a comunicat cele câteva hotărâri prin care s-a constatat că anumite situaţii nu sunt de incompatibilitate şi din care să rezulte viziunea instituţiei asupra acestui subiect.
Constantin Nicolae:
A precizat că mandatul său în grupul mixt de lucru de la Senat se rezumă la a susţine propunerile transmise de către CSM Senatului în urma solicitării acestei Camere a Parlamentului de a i se comunica propuneri pe legile Justiţiei;
A comunicat că, în legătură cu alte propuneri ale CSM, formulate anterior sau care sunt chiar în discuţii acum pe la CSM, nu are mandatat să exprime un punct de vedere;
Alina Rădoi:
A precizat faptul că Ministerul Justiţiei nu şi-a formulat deocamdată un punct de vedere final referitor la propunerile transmise de AMR, aceste propuneri fiind încă evaluate de Ministerul Justiţiei, asociaţiile profesionale şi CSM.
Andreea Ciucă:
A explicat că CSM a transmis un material sub formă de descriere, coborât de pe platforma Ministerului Justiţiei, în care menţionează raţiunile pentru care solicită modificarea legii; apoi, Ministerul Justiţiei a transpus acest material într-un tabel, în care a inclus: textul în forma actuală, textul propus de CSM şi amendamentul marcat cu galben; tabelul iniţial conţinea doar textul actual şi textul CSM; în cele din urmă, AMR a adăugat: coloana Ministerului Justiţiei, coloana INM, coloana AMR şi observaţiile AMR, pornind, însă, de la tabelul de pe platforma Ministerului Justiţiei, care minister, la rândul lui, a redactat textul actual pe baza materialului CSM.
Călin Popescu-Tăriceanu:
A verificat dacă toată lumea are documentul în forma descrisă de AMR.
Alina Rădoi:
A confirmat, cu precizarea că documentul nu conţine punctul de vedere final al Ministerului Justiţiei pe Legea 303/2004.
Gabriela Baltag:
A explicat că, deoarece Legea 303/2004 a fost parcursă în cadrul grupului de lucru de la Ministerul Justiţiei, s-a stabilit că se vor aduna până la următoarea reuniune a grupului, din săptămâna 21-26.03.2016, toate poziţiile, iar Ministerul Justiţiei va avea o poziţie finală;
A întărit faptul că textele de lege intrate în data de 17.03.2016 în dezbaterea grupului mixt de lucru sunt primite de la CSM şi că Senatul a primit aceleaşi propuneri de la CSM care s-au discutat şi la Ministerul Justiţiei.
Andreea Ciucă:
A precizat că poziţia Ministerului Justiţiei, deşi nu este finală, a fost introdusă de AMR în tabel ca fiind o poziţie referitoare la respectivele propuneri de modificare; AMR a adunat toate propunerile într-un material pentru că nimeni n-a făcut lucrul acesta şi trebuia să existe o ordine pentru a se putea discuta.
Călin Popescu-Tăriceanu:
A făcut un apel şi la CSM şi la Ministerul Justiţiei să înceapă să-şi finalizeze punctele de vedere în aşa fel încât să se poată avansa discuțiile;
A remarcat că atitudinea constatată seamănă cu o încercare din partea Ministerului Justiției de tărăgănare a obţinerii unui rezultat;
A concluzionat că, dacă se va dovedi acest lucru, respectiv o tentativă de tergiversare a discuţiilor, se va vedea obligat să facă public acest lucru, arătând cu degetul spre instituţia din partea căreia va constata această atitudine;
A apreciat că între instituţiile implicate în acest proces de modificare a legilor Justiţiei trebuie să existe o colaborare corectă;
A precizat că, deşi Parlamentul este cu prioritate forul legislativ, nu doreşte să pună presiune legată de timp de elaborare pe nicio instituţie; dar, începând din octombrie anul trecut, au avut loc deja trei întâlniri, iar rezultatele se lasă încă aşteptate;
A explicat că, deoarece este obligat să dea explicaţii colegilor din Parlament pentru modul în care funcţionează Comisia specială a Senatului pentru evaluarea stării democrației și a statului de drept în România şi pentru progresele înregistrate, nu se poate continua astfel fără ca Preşedintele Senatului să adopte o poziţie oficială şi să vorbească despre aceste lucruri;
Dacă apare riscul ca această comisie să nu-şi poată îndeplini mandatul, va trebui ca aceasta să adopte o altă abordare, respectiv să propună, fără consultare, noi piesele de text pe care le consideră necesare.
Constantin Nicolae:
A susţinut că, în ceea ce priveşte poziţia CSM la discuţiile din grupului mixt de lucru, aceasta este şi neechivocă, şi constructivă;
A afirmat că CSM este singura instituţie, singura entitate participantă la dezbateri care a transmis propunerile iniţiale pe baza cărora se poartă discuţiile;
A adăugat că CSM a participat la toate şedinţele de lucru;
A concluzionat că nu se poate reţine vreo culpă a CSM în legătură cu o eventuală întârziere a lucrărilor în cadrul grupului mixt de lucru;
A specificat că poziţia CSM este aceea de a promova propunerile pe care le-a formulat într-o manieră constructivă, deci nu i se poate imputa o anumită întârziere a activităţii în cadrul grupului de lucru.
Gabriela Baltag:
A confirmat faptul că există o tendinţă de tergiversare a discuţiilor având în vedere că în grupul de lucru de la Ministerul Justiţiei CSM şi-a exprimat intenţia de a finaliza discuţiile pe toate legile Justiţiei în trei săptămâni;
A remarcat că CSM are tendinţa de a nu comunica la timp toate documentele solicitate, invocând faptul că CSM n-a comunicat AMR hotărârile pe incompatibilităţi.;
A afirmat că materialul pus în discuţia grupului mixt de lucru de la Senat este materialul pe care CSM l-a înaintat Senatului şi Ministerului Justiţiei, la care, săptămânal, au mai fost adăugate propuneri despre care CSM a declarat că sunt mai vechi;
A precizat că AMR  n-a adăugat nici un text care nu a fost discutat în cadrul grupului de lucru de la Ministerul Justiţiei.
Constantin Nicolae:
A precizat că specificaţiile antevorbitoarei sunt parţial adevărate;
A adăugat că ceea ce a transmis CSM Senatului nu este întrutotul ceea ce se regăseşte în tabelul respectiv;
A explicat că în tabelul respectiv, pe lângă propunerile înaintate de CSM Senatului, există şi alte propuneri, formulate, în timp, tot de către CSM, dar nu adresate Senatului.
Andreea Ciucă:
A afirmat că nu înţelege de ce se discută anumite texte la Ministerul Justiţiei şi se discută şi la Senat şi că remarcă două măsuri: textele marcate cu galben merg la Ministerul Justiţiei, dar nu apar în versiunea discutată la Senat;
Constantin Nicolae:
S-a angajat ca acolo unde situaţia o va impune, să facă precizările legate de unele dintre propuneri, inclusiv cele transmise Senatului, care nu mai sunt de actualitate;
A exemplificat prin două astfel de precizări făcute cu o zi înainte (pe 16.03.2016), la Ministerul Justiţiei: propunerea cu numirea la ÎCCJ şi propunerea referitoare la detaşare; una este o propunere foarte veche, alta este o propunere nouă, susţinută de CSM;
A precizat că va face precizarea la momentul potrivit, în sensul că CSM nu mai susține propunerea pe care a transmis-o Senatului, ci pe cealaltă, pe care o va comunica şi Senatului.
Călin Popescu-Tăriceanu:
A dorit să clarifice dacă punctul de vedere al CSM este ca grupul mixt de lucru să nu discute textele subliniate cu galben;
Constantin Nicolae:
A afirmat că grupul mixt de lucru decide ce se va discuta, dar că nu are un mandat din partea CSM să prezinte concluzii pe propunerile care nu au fost transmise Senatului.
Cristina Dordea:
A explicat că CSM a trimis aceleaşi propuneri şi la Senat, şi la Ministerul Justiţiei, dar că atunci când s-a constituit la nivelul Ministerului Justiţiei grupul de lucru, ministerul a adunat toate propunerile care erau strânse dinainte şi care rămăseseră nedezbătute;
A precizat că de aceea au fost marcate cu galben propunerile care nu aparţineau ultimei variante a CSM, dar care au fost trecute prin adunările generale ale magistraţilor;
A menţionat că unele erau susţinute de CSM şi la Ministerul Justiţiei, şi la Senat, iar pe celelalte le-a pus în discuţie Ministerul Justiţiei, care le-a şi colectat.
Călin Popescu-Tăriceanu:
A explicat că a înţeles că, de fapt, sunt două propuneri: unele care au fost trimise Ministerului Justiţiei şi altele, diferite, care sunt, în principal, fără cele marcate cu galben, apreciind că nu prea este în regulă această chestiune.
Cristina Dordea:
A precizat că propunerile marcate cu galben au fost primite de Ministerul Justiţiei în timp, în ultimii ani, înainte ca acest ministru să-şi înceapă mandatul.
Alina Rădoi:
A adăugat că pentru aceste propuneri colectate în ultimii ani nu s-a formulat răspuns;
A exemplificat astfel: CSM a sesizat Ministerul Justiţiei cu modificarea unui articol dintr-o lege, Ministerul Justiţiei nu a formulat încă răspuns şi atunci, Ministerul Justiţiei a reunit tot ceea ce a primit în ultimul timp şi le-a pus în discuţia grupului de la Ministerul Justiţiei; ceea ce nu înseamnă că aceste propuneri se vor concretiza, deoarece pe unele dintre ele CSM nu le mai susţine.
Călin Popescu-Tăriceanu:
A concluzionat că Ministerul Justiţiei spune: „Domnilor, noi am primit tot şi le-am pus pe toate să le discutăm”, iar CSM spune: „Staţi puţin, că pe cele marcate cu galben nu le mai susţinem”;
A observat că CSM nu le mai susţine la Senat, dar la Ministerul Justiţiei le susţine.
Constantin Nicolae:
A precizat că nu se pune problema că propunerile ar fi sau n-ar fi  susţinute de către CSM, ci că nu are mandat pentru a le susţine sau nu, neştiind nici măcar că le va găsi în tabel;
A menţionat că este foarte posibil ca, la o următoare şedinţă, în măsura în care va primi mandat de la CSM să le discute, să le şi susţină pe unele dintre ele, altele fiind desuete şi înlocuite de altele cu acelaşi obiect.
Gabriela Baltag:
A susţinut că sunt neadevărate afirmaţiile potrivit cărora propunerile pe care le-a primit Senatul au trecut toate prin adunările generale, arătând că art. 5 n-a fost în adunările generale, ci a fost introdus pe parcurs;
A arătat că şi la Ministerul Justiţiei au apărut, în fiecare săptămână, alte texte, fără ca AMR să poată anticipa ce urmează să se discute;
A menţionat că, din dorinţa de a proceda corect, AMR a făcut aceleaşi propuneri şi în cadrul grupului de lucru de la Ministerul Justiţiei, şi la grupul mixt de lucru de la Senat;
Călin Popesc-Tăriceanu:
-          A remarcat că există o serie de observaţii făcute de AMR, marcate cu mov, aflate pe ultima coloană; la art. 5, alin. 1, se menţionează: „Textul propus spre modificare nu are claritatea necesară, în sensul că lasă loc interpretărilor”;
-          A apreciat că observaţiile sunt juste, dar că nu vede propunerile.
Gabriela Baltag:
-          A explicat că la art. 5, alin. 1 AMR a făcut numai observaţii nu şi propunere de text pentru că a încercat să obţină hotărârile CSM pentru a vedea viziunea, dar n-au reuşit;
-          A precizat că AMR a făcut propuneri la art. 5, alin. 1 indice 1; şi acolo propunerile sunt sumare, pentru că AMR doreşte să afle ce-a avut exact în vedere CSM când a considerat că în anumite situaţii judecătorii sau procurorii nu sunt incompatibili;
-          AMR a înscris aceste propuneri în materialul grupului mixt de lucru de la Senat pentru că aceleaşi propuneri au fost făcute de AMR şi la nivel de grup de lucru la Ministerul Justiţiei;
-          A precizat că AMR consideră că regimul incompatibilităţilor este unul foarte sever şi că ar trebui un pic aerisit, dar nu ştie care este viziunea CSM asupra acestui lucru;
-          A remarcat că CSM n-a definit anumite expresii.
Călin Popesc-Tăriceanu:
-          A solicitat CSM să pună la dispoziţie, atât grupului mixt de lucru de la Senat, cât şi asociaţiilor profesionale, hotărârile respective în aşa fel încât să se poată grefa nişte propuneri concrete privitoare la regimul incompatibilităţilor pe baza deciziilor CSM;
Constantin Nicolae:
-          A dat asigurări că CSM centralizează în acest moment hotărârile, acesta fiind şi motivul pentru care n-a reuşit să le comunice, deocamdată, asociaţiilor profesionale.
Călin Popescu-Tăriceanu:
-          A propus să se treacă peste art. 5, alin. 1 pentru a aştepta materialul de la CSM şi să se ia în discuţie art. 5, alin 1 indice 1.
Gabriela Baltag:
-          A menţionat că la art. 5, alin 1 indice 1 sunt expresii şi noţiuni care nu sunt definite;
-          A precizat că AMR a propus ca la textul „la îndeplinirea unor misiuni temporare în străinătate în cadrul unor organizaţii internaţionale sau al instituţiilor Uniunii Europene” să se adauge „cu o durată ce nu poate depăşi trei ani”, deoarece unii sunt într-o misiune permanentă şi nu trebuie lipsiţi de calitatea de judecător sau procuror;
-          A arătat că exercitarea unor activităţi era pe un termen scurt, dar AMR a precizat „pe o durată de cel mult şase luni”, deoarece a considerat că trebuie stabilit, totuși, un termen;
-          A explicat că este nevoie să fie explicaţi termeni ca „expert manager de proiect”;
-          A menţionat că AMR a cerut CSM să definească termenii pentru ca AMR să poată formula propuneri;
Andreea Ciucă:
-          A solicitat CSM definirea unor termeni ca: temporar, scurt, manager de proiect, expert formator în domeniul juridic pentru ca AMR să poată da o formă textului de lege.
Gabriela Baltag:
-          A precizat că propunerea CSM este „ca expert manager de proiect, consilier rezident ori echivalent în cadrul unor programe cu finanţare internaţională”, iar AMR a adăugat „derulate numai în interesul Justiţiei”, ca nu cumva aceste proiecte să fie derulate şi în alte interese;
-          A menţionat că propunerea AMR este, cu elementele de care a dispus, „precum şi calitatea de expert în domeniul formării profesionale juridice în condiţiile legii activităţi desfăşurate cu avizul consultativ al CSM”;
-          A arătat că s-a discutat şi la Ministerul Justiţiei că trebuie să existe o asumare, fiecare să ceară avizul, iar CSM să-şi asume o practică unitară, deoarece unii pot fi incompatibili, alţii, dimpotrivă, n-au niciun fel de problemă; este o responsabilizare;
-          A explicat că AMR a încercat să stabilească o limită în timp, fiindcă nu apărea nicăieri la misiuni temporare cât anume sau ce înseamnă termen scurt; şi şase luni ar putea fi un termen suficient de scurt.
Călin Popescu-Tăriceanu:
-          A întrebat dacă aceste misiuni sunt incompatibile permanent cu funcţiile de judecător sau numai pe durata misiunii?
Gabriela Baltag:
-          A arătat că AMR nu are nicio problemă cu faptul că funcţiile de judecători sau procurori sunt compatibile numai pe perioada misiunii - de cel mult trei ani, cum a propus AMR; dar nu reiese ce înseamnă misiune temporară; la observaţii AMR a menţionat că nu sunt definite; ce se încadrează la termen scurt, deoarece termen scurt poate fi şi 24 de ore.
Constantin Nicolae:
-          A explicat că, referitor la posibilitatea exercitării unor alte activităţi decât cele specifice funcţiei de judecător sau procuror, există două posibilităţi: una dintre ele este cea prevăzută de legea referitoare la detaşare, la care nu se referă acest text de lege, şi cealaltă, creionată de acest text de lege, este situaţia în care judecătorul sau procurorul poate desfăşura alte activităţi altfel decât în procedura detaşării;
-          A solicitat un răgaz pentru a se consulta cu colegii din CSM pe termenele acestea deoarece: dacă în ipoteza detaşării, judecătorul este detaşat din instanţă, postul lui poate fi ocupat pe o perioadă nedeterminată, deci nu se ridică probleme din perspectiva resurselor umane la nivelul instanţelor judecătoreşti; textul acesta, în filosofia iniţială a CSM, avea în vedere acele situaţii realmente temporare, o durată temporară însemnând o perioadă destul de redusă, în care judecătorul sau procurorul pleacă din instanţă altfel decât în condiţii de detaşare şi în această ipoteză la instanţă trebuie să fie asigurată; deci dacă se pune problema ca un judecător să poată pleca în condiţiile acestui text pe termen de trei ani, cum se propune, doar cu avizul consultativ, de care nu e obligat nimeni să ţină seama, foarte mulţi judecători şi procurori vor vrea să facă, poate, acest lucru, CSM nu-i va putea împiedica în nici un fel pentru că avizul consultativ doar îl sfătuieşte pe judecător să procedeze într-un fel anume fără a-i impune o anumită conduită şi, prin urmare, se pot crea probleme serioase la instanţe din perspectiva desfăşurării activităţii; formularea „îndeplinirea măsurilor temporare pe o perioadă ce nu poate depăşi trei ani” poate crea probleme serioase la instanţe dacă nu pot fi ocupate posturile respective.
Andreea Ciucă:
-          A propus un termen mai scurt, cu care AMR n-ar avea nicio problemă; dar a precizat că de două luni nu poate obţine un termen clar, nici la grupul mixt de lucru de la Senat, nici la grupul de la Ministerul Justiţiei; a solicitat din nou definirea termenilor „temporar”, „scurt”, „manager de proiect”, „expert formator profesional în domeniul juridic”; AMR nu ţine la termenul de trei ani, dar insistă pentru o marjă de timp.
Călin Popescu-Tăriceanu:
-          A adresat CSM rugămintea de a preciza termenii, potrivit observaţiilor AMR, în aşa fel încât prin punerea la dispoziţie a hotărârilor CSM sau a altor documente să existe posibilitatea unor precizări ai termenilor care sunt folosiţi, definiţii ş.a.m.d. atât la art. 5, alin. 1, cât şi la art. 5, alin 1 indice 1.
Gabriela Baltag:
-          A precizat că AMR nu ţine la termenul de trei ani, dar ţine la avizul consultativ al CSM pentru tot ce înseamnă 5.1;
-          A explicat că la Ministerul Justiţiei s-a discutat care este forţa juridică a avizului consultativ al CSM, ce formă să îmbrace actul avizului consultativ şi că se păstrează ca atare.
Constantin Nicolae:
-          A arătat că acesta este motivul pentru care a cerut un răgaz pentru a discuta la CSM în concret propunerea AMR, care să fie corelată cu acel aviz consultativ cu care reprezentaţii CSM au fost de acord data trecută.
Cristian Ionescu:
-          A atras atenţia asupra alin. 3 de la art. 125 din Constituţia României care se referă la incompatibilitatea magistraţilor: „Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior”;
-          A arătat că un text legal poate să dezvolte prevederile din Constituţie, principiile, dar ceea ce se prevede în acest amendament este cu totul şi cu totul mai mult decât dezvoltarea unei dispoziţii constituţionale;
Claudiu Dinu:
-          A amintit că a sesizat la reuniunea anterioară o chestiune care-i priveşte pe cei care sunt şi magistraţi şi profesori în acelaşi timp; pentru a creşte didactic, aceștia au nevoie să fie manager de proiect în proiecte care ţin nu neapărat de activitatea justiţiei, ci de învăţământ; propunerea era să existe compatibilitate între calitatea manager de proiect în proiecte finanţate nu doar internaţional, ci şi naţional, pentru că sunt proiecte finanţate de Ministerul Educaţiei Naţionale; or, textul de faţă vorbeşte doar despre programe cu finanţare  internaţională în interesul Justiţiei; a reluat propunerea de a fi introduse în textul legii şi programele cu finanţare naţională, şi de a se ţine seama că nu doar în interesul Justiţiei pot fi proiecte de cercetare în interesul învăţământului; de pildă, un profesor sau un judecător poate fi parte ai unui grup de cercetare internaţională în interesul învăţământului, iar în subsidiar poate fi şi în interesul Justiţiei.
Călin Popescu-Tăriceanu:
-          A remarcat că rămâne în picioare observaţia făcută de domnul profesor Cristian Ionescu: textul Constituţiei este destul de limitativ.
Cristian Ionescu:
-          A precizat că până şi activitatea desfăşurată de judecători în Institutul Naţional al Magistraturii este o activitate de instruire, or textul constituţional vorbeşte numai despre activitatea didactică; iar art. 282 din Legea 1/2011 din legea învăţământului precizează exact şi limitativ ce înseamnă activitatea didactică la care se poate asocia,, pentru motive de promovare, şi activitatea de cercetare desfăşurată în cadrul colectivelor de catedră; dar termenul acesta în interesul justiţiei pare imprevizibil, pentru că un proiect de cercetare poate fi propus şi de o asociaţie de avocaţi tot în interesul Justiţiei şi atunci vine un judecător, ţine un curs la o societate avocaţială, poate şi un proiect cu finanţare internaţională pentru interesul Justiţiei, dar nu se încadrează în termenul constituţional.
Alina Rădoi:
-          A explicat că problema a fost discută şi la Ministerul Justiţiei, care a ajuns la concluzia că legea nu se referă la exercitarea unei funcţii, ci la desfăşurarea unei activităţi; nu se încalcă dispoziţiile constituţionale tocmai pentru că magistratul nu va exercita o altă funcţie, ci o activitate care este limitată la un anumit obiect în temeiul unui contract; funcţia rămâne cea de magistrat, judecător sau procuror, dar poate să exercite o activitate distinctă, legată de activitatea din cadrul Justiţiei.
Cristian Ionescu:
-          A precizat că funcţia este un complex de atribuţii, iar atribuţiile se realizează printr-o activitate.
Călin Popescu-Tăriceanu:
-          A remarcat că reprezentanta Ministerului Justiției a pronunţat cuvântul „contract” şi a constatat că, dacă persoana care ar exercita aceste misiuni – judecător, procuror, magistrat, asistent şi asistent judiciar – este plătit în continuare de stat, este în regulă, dar dacă ajunge să semneze un contract care are, inerent, o componentă comercială, se iese rău de tot din ceea ce ar fi acceptabil.
Constantin Nicolae:
-          A precizat, legat de intervenţiile domnului profesor Cristian Ionescu, că dispoziţia constituţională este destul de clară şi nu lasă loc de echivoc; însă menirea legiuitorului organic, în cazul de faţă cel care a conturat Legea 303/2004, este, printre altele, şi aceea de a explica reglementarea constituţională;
-          A reiterat ceea  ce a spus reprezentanta Ministerului Justiţiei, respectiv faptul că activităţile la care face trimitere textul propus de CSM nu se circumscriu conceptului de funcţie publică sau privată în sensul determinat de dispoziţiile constituţionale;
-          A precizat că, atunci când se interpretează prevederile constituţionale, desigur şi legale, incidente în materia incompatibilităţilor, trebuie avută în vedere şi evoluţia în timp a realităţilor pe care şi România le traversează cu fiecare zi care trece; în nenumărate situaţii,  judecători şi procurori din străinătate vin ca experţi în diverse programe din România, în condiţiile în care şi reglementările constituţionale de la nivelul statelor respective sunt cam în aceeaşi notă cu cele din Constituţia României.
Călin Popescu-Tăriceanu:
-          A propus să fie definită filosofia legii: urmăreşte să restrângă posibilităţile activităţilor pe care le desfăşoară judecătorii şi procurorii şi ceilalţi sau, dimpotrivă, merge către o formulă mai flexibilă, de deschidere;
-          Şi-a exprimat opinia potrivit căreia regimul incompatibilităţilor în România a devenit excesiv în toate domeniile şi, în consecinţă, nu există o poziţie echilibrată, ci se pendulează de la o extremă la alta: ori o situaţie complet laxă, ori una restrictivă;
-          A propus ca, în contextul evoluţiei înregistrate în toate domeniile şi în toate ţările civilizate, legea românească să fie concordantă cu cea din statele care au un sistem de drept apropiat de cel al ţării noastre.
Constantin Nicolae:
-          A explicat că rostul acestei propuneri este de a lămuri, de a preciza activităţile pe care le pot desfăşura judecătorii şi procurorii şi că nu urmăreşte nici să extindă şi nici să restrângă cadrul actual, cel puţin aşa cum este el interpretat de către CSM;
-          A precizat că CSM a apreciat drept compatibilă activitatea desfăşurată de un judecător, care are şi calitatea de cadru didactic universitar, în cadrul unui proiect derulat în universitatea respectivă;
-          A subliniat faptul că textul legii îşi propune să acopere şi ipoteza emisă de domnul profesor Cristian Ionescu;
-          A afirmat că filosofia textelor nu este nici de a extinde nici de a restrânge o sferă a compatibilităţilor, ci este clar determinată de Constituţie şi trebuie doar definite la nivelul legii organice reperele în care îşi poate desfăşura magistratul alte activităţi decât cele specifice funcţiei de judecător sau procuror;
-          A concluzionat că CSM a formulat această propunere pentru a arăta care sunt activităţile premise, iar ele sunt premise şi acum, pentru că reglementarea constituţională le permite.
Gabriela Baltag:
-          A precizat, ca observator independent, că textul constituţional pe care l-a prezentat domnul profesor Cristian Ionescu este absolut clar, fără alte comentarii, indiferent argumentele CSM.
Călin Popescu-Tăriceanu:
-          I-a solicitat domnului profesor Cristian Ionescu o observaţie scrisă la acest punct;
-          A invitat CSM să facă precizările solicitate, pentru a evita situaţia ca, din cauza unor neclarităţi în text, să se facă excese de interpretare cu consecinţele înregistrate în decursul ultimilor ani.
Constantin Nicolae:
-          A agreat ca CSM să exprime un punct de vedere în concret pe propunerea AMR, respectiv explicitarea termenilor de expert sau manager de proiect, deşi acestea sunt definite în cadrul actelor normative care fac referire la posibilitatea desfăşurării unor astfel de proiecte şi cu consecinţa desfăşurării unor astfel de activităţi.
Dan Hazaparu:
-          A opinat că, prin raportare la Constituţie şi la textul foarte clar, trebuie date nişte definiţii, de vreme ce chiar textul art. 5 se vrea a fi detaliat în privinţa acestor ne-incompatibilităţi; termenii: temporar, scurt, manager de proiect, expert ar trebui definiţi pentru că este vorba despre o dispoziţie care trebuie să fie întrutotul concordantă cu Constituţia.
Călin Popescu-Tăriceanu:
-          A arătat că solicitările nu sunt superflue deoarece s-a văzut din practica ultimilor ani ce se întâmplă  când intră în discuţie incompatibilităţile.
Constantin Nicolae:
-          A remarcat că, în măsura în care se apreciază că propunerile CSM nu sunt clare, nu sunt predictibile, contravin Constituţiei, grupul mixt de lucru oferă cadrul suficient pentru formularea unor propuneri corespunzătoare;
-          A precizat că CSM şi-a însuşit propunerile transmise, dar dacă există obiecţii ale celor din grupul mixt de lucru în legătură cu care şi domnia sa are nelămuriri, a solicitat răgaz pentru a se lămuri şi a le explica;
-          A afirmat că, de fapt, îi revine grupului mixt de lucru misiunea de a face propuneri constructive pentru a îmbunătăţi soluţiile insuficient de predictibile prezentate de CSM sau, după caz, pentru a le înlătura pe cele pe care le consideră absolut necorespunzătoare;
-          A opinat că nu CSM trebuie să formuleze câte un text pentru fiecare propunere a membrilor grupului mixt de lucru, chiar şi neînsuşită, ci fiecare dintre aceştia ar trebui să-şi precizeze opinia printr-un text atunci când apreciază că propunerea CSM este necorespunzătoare şi, mai departe, este opţiunea parlamentarilor din grupul de lucru care vor prelua sau nu vor prelua în cadrul unei propuneri legislative ceea ce se discută.
Călin Popescu-Tăriceanu:
-          A propus ca CSM să facă nişte precizări, deoarece formularea ,,îndeplinirea unor misiuni temporare în străinătate în cadrul unor organizaţii internaţionale” este extrem de vagă, eventual să se specifice „organizaţii internaţionale în care România este membru”; textul trebuie puţin rafinat pentru a căpăta o formă finală;
-          A subliniat că grupul mixt de lucru este o platformă de discuţii care oferă posibilitatea CSM, AMR, UNJR, Ministerului de Justiţie etc. să vină cu propuneri, urmând ca, la final, parlamentarii care vor prelua aceste texte pentru a le promova sub formă de propuneri legislative să mai intervină pe ele.
-          A precizat că intenţia este ca parlamentarii să obţină, în mod corect, la vedere, cele mai autorizate puncte de vedere pe acest subiect.
Daniel Barbu:
-          A apreciat că ar fi esenţial ca toate părţile interesate – CSM, AMR, UNJR, Ministerul Justiţiei etc. - să reflecteze la textul constituţional care a fost reamintit de domnul profesor Cristian Ionescu;
-          A solicitat explicaţii cu privire la diferenţa dintre funcţie şi activitate, pentru că, dacă este vorba despre o misiune într-o organizaţie internaţională fără detaşare, deci în timpul derulării mandatului de magistrat, atunci este o funcţie; nu se duce nimeni de pe poziţia de magistrat la o organizaţie internaţională ca să facă mentenanţă, ceea ce ar însemna că desfăşoară o activitate şi nu ocupă o funcţie;  în cazul în care judecătorul sau procurorul se duce să ocupe, fie şi pentru o lună, trei luni, şase luni, potrivit unui aranjament între părţi, o funcţie, încălcarea Constituţiei este evidentă şi flagrantă; în ciuda clarităţii care pare să domnească, cel puţin la CSM şi Ministerul Justiţiei, cu privire la distincţia între funcţie şi activitatea practică, ne aflăm într-o situaţie de neînţeles pentru că a exercita o activitate remunerată de manager de proiect ar fi o activitate, dar a fi membru în comitetul de părinţi ar fi o funcţie; înainte de a trece la chestiunile care pot sau nu pot fi făcute în termeni de compatibilităţi şi incompatibilităţi, o reflecţie teoretică este absolut indispensabilă plecând de la textul Constituţiei; trebuie pornit de la ce-a vrut să spună constituantul, puterea constituantă atunci când a decis că un magistrat nu poate exercita nicio altă funcţie publică sau privată cu excepţia celei didactice; cum se face distincţia în fapt şi drept între o funcţie publică şi una privată, între o funcţie şi o activitate; să fii broker pe piaţa de capital e o activitate, nu e o funcţie, deci un magistrat nu ocupă o funcţie atunci când ar lucra la bursa de valori; care sunt criteriile după care o activitate - stabilind că nu e o funcţie -  e compatibilă sau incompatibilă? Adică nu poţi să fii în comitetul de părinţi, nu poţi să fii broker, dar poţi să fii manager de proiect; de ce? sunt lucruri care se pot rezolva nu la acest nivel macro juridic, ci la un nivel micro juridic, pentru că, dacă un profesor universitar, lector, conferenţiar, asistent este şi magistrat şi doreşte şi o carieră universitară, academică şi absolut legitimă, acolo se poate umbla nu la chestiunea incompatibilităţilor, ci la cea a normelor de promovare; se poate spune că astea sunt simple norme care sunt convenite de corpul academic în disciplinele juridice şi acolo se poate spune simplu: un cadru universitar care e magistrat primeşte un punctaj pentru asta, cel care nu e magistrat să aibă granturi ca să obţină punctajul pentru promovare, cel care e magistrat nu mai trebuie să aibă granturi pentru că e magistrat; deci el sau ea desfăşoară o activitate extrem de importantă, care nu e simetrică şi, practic, consubstanţială cu cea de cadru didactic în domeniul juridic şi nu-i mai ceri granturi şi să aducă facultăţii venituri, cum îi ceri unui lector care vrea să devină conferenţiar şi nu e magistrat; deci se poate rezolva la acest nivel, unde nu trebuie legiferat; aceste lucruri trebuie clarificate şi o foarte bună contribuţie la o reflecţie cu adevărat organizată, sistematică, consensuală şi, până la urmă, profitabilă pentru cetăţeni, care sunt beneficiarii ultimi ai tuturor aranjamentelor intelectuale și legale, ar fi ca fiecare dintre părți, asociațiile, CSM și Ministerul Justiţiei să vină cu câte un text scurt, cu un punct de vedere cu privire la ce înseamnă funcție și, ca atare, intră, în mod explicit, sub incidența prevederii constituționale și ce ar însemna activități; urmând ca, după aceea, în ansamblul diferitelor activități, tot asociațiile, CSM și Ministerul Justiţiei, împreună, pentru că se pricep cel mai bine, să determine, tehnic, ce activitate, o dată definită ca activitate și nu funcție publică sau privată, poate fi legitim exercitată de un magistrat; şi ce activități n-ar putea fi exercitate de un magistrat; la funcții, e simplu: odată definite, nu pot fi exercitate, cu excepția celei didactice; la activități, e un câmp practic infinit de viață; societatea românească are o extremă pluralitate de funcții, roluri, poziții pe care cineva le poate ocupa și care pot fi denumite activități;  dacă nu se porneşte de aici, totul va fi arbitrar și aleatoriu până la urmă, chiar dacă va fi consensual la un anumit moment; ulterior, poate să vină cineva să spună: de ce? Un profesor universitar, predându-le studenților, poate să spună: uite ce absurditate este în această lege! De ce au determinat drept compatibil sau, respectiv, incompatibil un anumit lucru? Pe baza cărui criteriu? Puterea constituantei este ghidul în această reflecție și puterea constituantă a decis într-un anumit fel; plecând de aici se poate determina ce este compatibil și ce nu.
Constantin Nicolae:
-          A precizat că criteriile de fond care trebuie avute în vedere atunci când se discută despre calificarea uneia sau alteia dintre activități ca fiind incompatibilă cu statutul magistratului sunt prestigiul Justiției și principiile care guvernează activitatea magistratului, adică independența Justiției, imparțialitatea judecătorului; mai departe, toate propunerile trebuie să se subsumeze acestor elemente fundamentale; în măsura în care, pe parcursul dezbaterilor, se va constata că unele dintre propunerile CSM nu sunt în acord cu aceste principii, trebuie semnalat respectivul aspect și, în măsura în care CSM va putea, va oferi explicațiile necesare.
Dan Hazaparu:
-          A dat un exemplu, pornind de la faptul că avea în stânga un magistrat şi în dreapta un profesor; în timp ce domnul magistrat e și profesor, domnul profesor nu e și magistrat, pentru că nu poate ocupa această funcție, de magistrat; deci, magistratul are ceva în plus; dacă are ceva în plus, are și restricții.
Gabriela Baltag:
-          A propus să se oprească discuţiile pe art. 5 al Legii 303/2004 deoarece nu poate fi finalizat;
-          A propus să se continue discuţiile cu art. 44, unde s-au încheiat discuţiile la reuniunea precedentă.
Gabriela Baltag:
-          A anunţat că, la art. 44, AMR a formulat o propunere la alin. 1 lit. c, în sensul modificării de la 12, la 15 ani de vechime efectivă, deoarece perioada se referă la promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă ÎCCJ; or, dacă pentru un judecător de ÎCCJ se cer 15 ani, AMR consideră că sunt necesari 15 ani și pentru un procuror de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ.
Constantin Nicolae:
-          A opinat că vechimea necesară este o chestiune de opțiune legislativă; propunerile CSM vin în ideea de a crește vechimile necesare pentru promovare; a existat o perioadă în care nevoia de personal în sistemul judiciar era acută, ceea ce a justificat instituirea unor condiții de vechime foarte, foarte permisive și reduse, pentru că altfel nu existau persoane care să poate fi promovate în funcții; perioada respectivă s-a cam terminat, la instanțele ierarhic superioare, lucrurile nu mai stau chiar atât de rău, cum era înainte, prin urmare, trebuie să prevaleze și alte criterii, pe care CSM le-a expus, pe larg, în sesizarea transmisă.
Gabriela Baltag:
-          A arătat că pentru celelalte alineate nu au fost discuții, deci sunt în regulă;
-          A apreciat că toată lumea dorește să promoveze și să ardă toate etapele în zece ani, dacă s-ar putea, să ajungă Procuror General sau Președintele ÎCCJ, dacă s-ar putea, dar nu e chiar așa.
Constantin Sima:
-          A menţionat că durează aproximativ 35 de ani cariera unui magistrat; or, dacă acesta ajunge în vârful piramidei în 10 ani, înseamnă că-şi va desfăşura acolo restul carierei, deci n-ar mai avea nicio speranță de avansare, de promovare.
Călin Popescu Tăriceanu:
-          A agreat propunerea AMR, considerând că termenul de 15 ani este rezonabil, deoarece presupune căpătarea unei experiențe.
Gabriela Baltag:
-          A arătat că la art. 46 nu sunt foarte mari modificări; față de varianta propusă de CSM, AMR a mers la alin. 1, lit. a pe formularea ”o probă scrisă având caracter teoretic și practic”.
Constantin Nicolae:
-          A susţinut că, la art. 46, lit. a, propunerea CSM este „o probă scrisă cu caracter teoretic și practic”.
Gabriela Baltag:
-          A explicat că formularea „cu caracter” nu este prea fericită şi AMR a propus un gerunziu: „având”.
Gabriela Baltag:
-          A arătat că la alin. 1 lit. b, AMR a propus acordarea a 15 puncte pentru proba practică și a 35 de puncte pentru cea teoretică, deşi nu consideră această propunere bătută în cuie;
-          A opinat că ar mai trebui discutat cum se împart punctele.
Andreea Ciucă:
-          A informat că, în acest sens, Consiliul științific al INM a exprimat o părere științifică, potrivit căreia ar trebui să existe o pondere de 60% pentru proba teoretică, pe care ar vedea-o de tip grilă, din motive obiective, legate de organizarea concursului, și o pondere de 40% pentru analizarea hotărârilor judecătorești; deci opinia Consiliului științific al INM concordă, oarecum, cu împărțirea făcută de AMR, 35-15.
Constantin Nicolae:
-          A remarcat că dacă propunerea INM a fost ca ponderea să fie de 60% la 40%, iar a AMR se aproprie de aceasta, înseamnă că se apropie și de propunerea CSM, care vorbește despre 60 de puncte din 100, adică 60% și 40%.
Gabriela Baltag:
-          A precizat că la art. 47 indice 1, AMR este de-acord ca aceia care au promovat să nu plece timp de doi ani, deoarece sunt destabilizate colectivele de judecători;
-          A explicat că, de multe ori, judecătorii dau concurs la o instanță, ocupă locul și apoi pleacă şi încurcă lucrurile;
-          A remarcat că textul propus de CSM este foarte bun pentru că timp de doi ani cel care a ocupat postul prin concurs nu-l poate părăsi.
Andreea Ciucă:
-          A subliniat că excepțiile de la art. 47 alin. 2, care spun că regula poate, totuși, să fie înfrântă, sunt prevăzute în mod concret, deci este corect;
-          A propus formularea ”activitatea instanței la care se solicită transferul”;
-          A observat că „buna organizare a instanței”, sau „buna organizare a instanţei”, sau „buna desfășurare a activităţii instanţei” sunt sintagme deosebit de generale; AMR a reflectat la o formulare corespunzătoare, dar n-a identificat soluţia concretă.
Constantin Nicolae:
-          A explicat că „buna organizare”, „buna desfășurare a activității” trebuie corelată cu sintagma de mai înainte, în situații excepționale; deci, dacă se vorbeşte despre organizarea, buna funcționare a instanței în situații excepționale, înseamnă că apar acele situaţii în care, fără judecătorul respectiv, nu prea s-ar mai putea desfășura activitatea instanței;
-          A exemplificat prin instanţa de la Însurăței, unde există un singur judecător și acela se află în concediu, pentru că iese la pensie de la 1 aprilie.
-          A concluzionat că este un fel de condiție cumulativă, o situație excepțională pentru a lovi în „buna desfășurare”.
Gabriela Baltag:
-          A remarcat faptul că art. 50, alin 4, a fost formulat de CSM astfel: ”în vederea participării la concursul sau examenul pentru numiri în funcție de conducere, judecătorul sau procurorul trebuie să funcționeze la instanța sau, după caz, parchetul la care este vacantă funcția de conducere, pentru care își depune candidatura. Dispozițiile prezentului alineat se aplică, în mod corespunzător, și pentru numirile în funcțiile de conducere prevăzute la art. 48 alineat…”.
Călin Popescu Tăriceanu:
-          A observat că AMR a introdus o perioadă de doi ani.
Gabriela Baltag:
-          A explicat că AMR a introdus termenul de doi ani deoarece se întâmplă, de foarte multe ori, ca pe funcții de conducere să vină persoane care nu cunosc colectivul, or, e bine, totuși, ca acela care vine pe funcţia de conducere să cunoască colectivul în care pătrunde, să știe exact care este atmosfera respectivă, să nu se producă o ruptură între şef şi subalterni, să nu apară situaţii în care judecătorii din instanţă au peste 20 de ani de activitate, iar cel care a venit pe funcţia de conducere are o vechime mult mai mică; de aceea, ar fi bine ca persoanele care ocupă funcţiile de conducere să fi făcut parte din colectiv măcar doi ani.
Constantin Nicolae:
-          A precizat, legat de condiția ca judecătorul să fi funcţionat instanță o perioadă de timp determinată, că ar trebui avută în vedere o realitate cu care se confruntă sistemul judiciar: funcțiile de conducere nu sunt deloc vânate; sunt foarte multe funcții de conducere vacante, situație generată de împrejurarea că judecătorii și procurorii nu-și doresc astfel de funcții; în sistemul judiciar, sunt delegați în funcții de conducere mulți judecători, mulți procurori, iar această delegare este, ulterior, reînnoită, tocmai pentru motivul că, nici după o primă delegare, nu se găsesc doritori pentru astfel de funcții; venind în întâmpinarea situației explicate şi de antevorbitoare, referitoare la necesitatea de a cunoaște, cât de cât, personalul instanței, CSM a formulat această propunere, prin care a impus condiția ca, pentru înscrierea la funcția de conducere, la o instanță sau un parchet, judecătorul sau procurorul să fi funcționat la instanța respectivă; CSM şi-a asumat această propunere, dată fiind pertinența argumentelor care o susțin și a necesității de a o promova; pe de altă parte, CSM a avut reprezentarea faptului că se accentuează situația existentă în sistem, cea a crizei de persoane care să-și dorească funcții de conducere; dacă, însă, la condiția de a funcționa acolo, se va adăuga şi condiția de a funcționa minim doi ani, se va restrânge și mai mult sfera persoanelor care pot să ocupe o astfel de funcție de conducere; prin urmare, e necesară o atenție sporită, atunci când este examinată o astfel de condiție suplimentară.
Călin Popescu Tăriceanu:
-          A dorit să afle câteva dintre motivele pentru care nu sunt dorite aceste funcții de conducere de către magistraţi, aceştia evitând să candideze.
Constantin Nicolae:
-          A apreciat că sunt și chestiuni de ordin personal; de asemenea, este destul de delicată administrarea unui tribunal, având în vedere că funcţia de conducere este asociată cu calitatea de ordonator principal de credite și sunt în joc miliarde de lei; în fine, nici procedura de selecție nu e una foarte atractivă.
Gabriela Baltag:
-          A explicat că motivul pentru care funcţiile de conducere ale instanţelor nu sunt vânate este modul în care se desfăşoară examenele pentru aceste funcții; de fiecare dată când este organizat un astfel de examen, primim de la colegii noștri din țară relatări despre umilințele la care sunt supuși la examen, la interviuri; aceste interviuri nu pot fi contestate şi, din acest motiv, candidaţii sunt puşi în tot felul de situaţii delicate; de pildă, un judecător mai în vârstă care și-a luat doctoratul mai târziu a primit tot felul de ironii când a contestat un astfel de examen: de ce și-a luat doctoratul atât de târziu etc.; or, magistraţii doresc să evite astfel de umilinţe;  poate că unii dintre ei se tem, deşi sunt doar ordonatori terțiari de credite la tribunale; dar, având în vedere hotărârile pe care le dau în instanţe, nu pot fi chiar aşa de fricoși; au o responsabilitate și își asumă multe; dar examenul, în sine, este o problemă foarte mare; comisia, care este, aproape întotdeauna aceeași, cu puține rotații, îi înspăimântă; când candidaţii află cine sunt membrii comisiei, sunt îngroziți şi se retrag.
-          A arătat că a asistat, împreună cu colegii din AMR, la un interviu la CSM, organizat pentru ÎCCJ, şi că a fost foarte greu de suportat şi pentru asistenţă, darămite pentru candidaţi; întrebările puse și maniera în care au fost trataţi candidaţii au fost insuportabile;  deci acesta este motivul real pentru care nu vor oamenii să participe la concursuri pentru funcții de conducere; în schimb, la funcții de execuție, unde examenele se desfăşoară normal, sunt mii de oameni pe câte o sută de locuri; deci la funcțiile de conducere este problema.
Călin Popescu Tăriceanu:
-          A propus discutarea art. 50, alin. 5.
Gabriela Baltag:
-          A arătat că AMR a formulat propuneri pentru acest text; CSM a propus două etape de concurs pe an, iar AMR a propus patru etape de concurs; motivul pentru care ar fi benefice patru etape de concurs este că, într-un an, în viața unui om se poate întâmpla orice; patru etape de concurs ar însemna doi ani, ceea ce ar fi mai îngăduitor din perspectiva AMR; totodată, propunerea noastră n-ar permite ca, după un concurs, să vină imediat, din exterior, cineva care nu cunoaște colectivul.
Constantin Nicolae:
-          A opinat că, dacă se intervine cu prea multe condiționări la funcțiile de conducere, acestea nu se vor mai ocupa deloc;
-          A precizat că ar fi suficient ca, dacă la două concursuri consecutive pentru ocuparea funcției de conducere nu se prezintă nimeni din instanța sau din parchetul respectiv, la al treilea concurs să se creeze posibilitatea pentru o altă persoană – nu de oriunde, ci din circumscripția aceleiași Curți de Apel, respectiv Parchet de pe lângă Curtea de Apel - să participe la acest concurs; dincolo de interesul magistraților din instanța sau parchetul respectiv de a fi conduși de un judecător sau procuror din cadrul instanței sau parchetului, trebuie pus în balanță și interesul instanței care, până la urmă, este cea care generează ceea ce lumea așteaptă de la activitatea judecătorească, respectiv o judecată; CSM acceptă durata de un an; doi ani, însă, care înseamnă patru sesiuni de concurs, este o perioadă prea mare; deci, dacă se acceptă, prin lege, că timp de doi ani o instanță poate să fie condusă, în condițiile în care este clar că de la instanța respectivă nu-și va depune nimeni candidatura, atunci există o problemă de concepție normativă.
Andreea Ciucă:
-          A arătat că Parchetul Înaltei Curți a propus o singură etapă de concurs şi, dacă nu se prezintă nimeni, atunci să se poată prezenta cei din raza teritorială de competență a respectivei Curți; AMR propune patru etape de concurs; iar CSM a propus două; domnul Constantin Nicolae va zice „iată, iar suntem la media noastră: unu, patru, ne apropiem de două”; bun.
Ileana Petre:
-          A subliniat că situația de echilibru este bine de menținut şi propunerile se menţin în echilibrul semnalat și la Ministerul Justiției.
Călin Popescu-Tăriceanu:
-          A constatat că nu s-a ajuns la consens, dar s-au înregistrat punctele de vedere care se vor strânge şi, la sfârşit, se vor supune discuţiei.
Gabriela Baltag:
-          A precizat că alin. 1 al art. 51 are probleme, deoarece CSM a spus aşa: „La expirarea mandatului funcţiei de conducere, judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condiţiile prevăzute de art. 48, 49 şi 50 o funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau la acelaşi parchet ori la altă instanţă sau parchet, ori revin la instanţele sau parchetele de unde provin dacă există posturi vacante la o instanţă sau parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legi”.
-          A motivat propunerea de eliminare exemplificând cu o situaţie creată la Judecătoria Piatra Neamţ, unde o doamnă care a migrat de la Judecătoria Bicaz a venit pe funcţie de conducere, respectiv de vicepreşedinte la Judecătoria Piatra Neamţ, a căpătat la Piatra Neamţ gradul de judecător de tribunal, după care şi-a dat demisia de pe funcţia de conducere de vicepreşedinte şi a spus că vrea să meargă judecător la tribunalul Neamţ evitând un transfer, pentru că legea îi dă posibilitatea să opteze pentru orice instanţă unde are dreptul să funcţioneze, şi ea obţinuse grad de tribunal; pe de altă parte, la Piatra Neamţ era o judecătoare delegată de trei ani, care a muncit serios la secţia civilă şi care dorea să rămână acolo; în această situaţie, toţi judecătorii secţiei civile au făcut memoriu, explicând cine vine pe funcţia de conducere în locul judecătoarei care muncise acolo atâţia ani; până la urmă s-a găsit o soluţie de compromis, dar acest text de lege a iscat foarte multe probleme, în sensul că cine ocupă o funcţie de conducere se poate duce oriunde; nu e corect, mai ales că există aceste posibilităţi de promovare pe loc şi se poate dobândi gradul; propunerea AMR este ca alin. 1 al art. 51 să fie eliminat dacă nu se găseşte o soluţie care să nu creeze nemulţumiri, deşi AMR a făcut şi o propunere.
-          A arătat că propunerea AMR este: „la expirarea funcţiei de conducere, judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condiţiile prevăzute de articolele” - şi au fost enumerate articolele - „o funcţie de conducere la aceeaşi instanţă” – poate doreşte, în loc de preşedinte, să fie vicepreşedinte – „ori revin la instanţele sau parchetele de unde provin”.
Călin Popescu-Tăriceanu:
-          A observat că există o mică diferenţă între textul propus de CSM şi AMR.
Gabriela Baltag:
-          A subliniat că eliminarea acestui text de lege ar fi foarte bună, pentru că nu mai oferă posibilitatea judecătorului sau procurorului să se ducă unde doreşte când termină mandatul pe o funcţie de conducere.
Andreea Ciucă:
-          A arătat că este de neînţeles acest bonus al transferului; în motivarea CSM, apar anumite chestiuni generale, respectiv ca, în momentul în care judecătorul sau procurorul îşi termină funcţia de conducere, să poată să meargă unde doreşte, dacă nu vrea la instanţa respectivă, oferindu-i-se acest cadou al transferului, care are o procedură destul de strictă şi unde CSM este deosebit de sever; de pildă, o judecătoare destul de tânără, bolnavă de cancer, pe care a părăsit-o soţul pentru că se îmbolnăvise, nu îndeplinea una dintre condiţiile transferului prevăzute de lege şi nu a primit acel transfer de care avea atâta nevoie; iar în cazul încetării mandatului pe o funcţie de conducere, celor în cauză li se face cadou posibilitatea de transfer.
Constantin Nicolae:
-          A confirmat faptul că reglementarea actuală este deficitară; aceasta vorbeşte despre momentul încetării mandatului pe funcţie de conducere, moment la care judecătorul  sau procurorul care a ocupat funcţia de conducere poate ocupa o funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau la o altă instanţă, poate reveni la instanţa sau parchetul de unde provine sau la o altă instanţă sau parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii; prin încetarea mandatului funcţiei de conducere se înţelege, practic, întreruperea exercitării mandatului în oricare dintre formele permise de lege, inclusiv demisie; au existat situaţii în care judecători sau procurori numiţi în funcţii de conducere la scurt timp şi-au prezentat demisiile din funcţiile respective şi au uzat de dreptul conferit de acest text, alegând o instanţă sau parchet la care, sigur, în virtutea legii, aveau dreptul să funcţioneze; astfel de situaţii nu sunt de dorit şi acesta este şi motivul pentru care, sub acest aspect, CSM a operat o primă modificare a textului vorbind expres de expirarea mandatului funcţiei de conducere, înţelegând prin expirare momentul împlinirii duratei mandatului care, potrivit legii, este de trei ani; prin urmare, de un astfel de beneficiu ar urma să aibă parte doar judecătorii şi procurorii care şi-au dus mandatul până la capăt, conduită firească în condiţiile asumării unui astfel de mandat;
-          A arătat că o altă problemă pe care o ridica textul în vigoare este cea legată de existenţa sau inexistenţa posturilor vacante la instanţa sau la parchetul la care doreşte să meargă judecătorul sau procurorul, dacă este alta decât cea de la care a plecat; dacă este cea de la care a plecat, este evident că raţiuni care ţin de principii constituţionale, ca inamovibilitatea judecătorului sau stabilitatea procurorului, impun ca judecătorul sau procurorul respectiv să aibă posibilitatea să meargă la instanţa sau parchetul de la care au venit, indiferent că există sau nu posturi vacante; există modalităţi legale de a se asigura un post care să le permită funcţionarea de la momentul expirării funcţiei de conducere, la instanţa sau parchetul de la care provin; în ceea ce priveşte, însă, alte instanţe sau parchete, reglementarea actuală nu are o circumstanţiere care să se refere la existenţa unor posturi vacante; cu alte cuvinte, pe reglementarea actuală, indiferent că există post vacant sau nu, la orice instanţă din ţara asta, un judecător care şi-a încetat funcţia de conducere poate să-şi desfăşoare activitatea; evident că o astfel de soluţie ridică probleme din punct de vedere al resursei umane în sistem, putându-se ajunge la situaţia în care, pentru Judecătoria Sinaia, de pildă, ar putea fi depuse foarte multe cereri de a funcţiona după expirarea mandatului; din perspectiva resurselor umane poate nu e tocmai justificată o asemenea aglomerare de personal la o instanţă atractivă, dar care nu impune o astfel de schemă încărcată; acesta este motivul pentru care CSM a făcut această circumstanţiere şi a propus următorul text: „la expirarea mandatului funcţiei de conducere, judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condiţiile prevăzute de art. 48, 49 şi 50, o funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau la acelaşi parchet ori la altă instanţă sau parchet ori revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau, dacă există posturi vacante, la o instanţă sau parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii”.
-          A explicat că, legat de cea de a doua obiecţie formulată de AMR, care vizează eliminarea textului, reglementarea actuală instituie o dispoziţie de favoare pentru judecătorii şi procurorii care îşi asumă exerciţiul unei funcţii de conducere, având în vedere că nu există mulţi doritori pentru astfel de funcţii; dat fiind că diferenţa de salarizare este absolut nesemnificativă între o funcţie de conducere şi o funcţie de execuţie, trebuie să existe şi motivaţii pentru  persoanele care îşi asumă astfel de funcţii; or, textul respectiv tocmai asta conferă: posibilitatea ca, după ce în mod onest judecătorul şi procurorul îşi duc la capăt mandatul de 3, respectiv 4 ani - cum îl propunem modificat prin această lege, şi cu care toată lumea este de acord - este firesc să beneficieze, în continuare, de acest stimulent care să facă atractive funcţiile de conducere; se observă faptul că CSM a redus incidenţa textului; a-l elimina este o măsură excesivă, fără o justificare obiectivă, pentru că, totuşi, acest text a funcţionat până acum chiar în condiţii foarte permisive; soluţia firească, soluţia ponderată şi care apare ca fiind rezonabilă este aceea propusă de CSM.
Gabriela Baltag:
-          A afirmat că nu e cu nimic mai bună propunerea CSM „la expirarea mandatului”, ci este aceeaşi situaţie: judecătorul sau procurorul care a ocupat o funcţie de conducere va putea să se ducă oriunde doreşte, e adevărat, după ce stă 3 sau 4 ani - dacă intră în vigoare propunerea - sau dacă există posturi vacante la o instanţă sau un parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii;  dar se mai spune aşa: „o funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau la acelaşi parchet ori la altă instanţă sau parchet”; CSM a păstrat prevederea, argumentând că nu poate să elimine acest bonus celui care a dovedit că 3 ani de zile poate să ducă până la capăt o funcţie de conducere; ceea ce critică AMR pe fond, este faptul că poate să se ducă la orice instanţă sau la orice parchet din ţară dacă are, bineînţeles, gradul.
Andreea Ciucă:
-          A precizat că AMR nu doreşte eliminarea textului aşa cum este acum în lege, ci doreşte eliminarea propunerii; AMR nu propune eliminarea integrală a textului despre care CSM afirmă că funcţionează; pe de altă parte, textul respectiv nu a funcţionat foarte bine: de exemplu, dacă există posturi vacante, vine cel căruia i-a expirat funcţia de conducere la o cu totul altă instanţă sau parchet decât a fost până atunci; pentru acel post, mai există o cerere de valorificare a examenului pentru un magistrat care tocmai a susţinut un examen deosebit de greu şi a vrut să treacă de la instanţa ierarhic inferioară la instanţa superioară; şi mai există şi o a reia cerere a unui magistrat din ţară care îndeplineşte condiţiile de transfer; căreia din cele trei solicitări i se va da prioritate? Se creează un al doilea bonus persoanei căreia tocmai i-a expirat mandatul de conducere? Cum se soluţionează aceste chestiuni, pentru că, din punct de vedere tehnic şi practic acestea există.
Gabriela Baltag:
-          A afirmat că acela care a ocupat funcţia de conducere are şansa să ocupe postul; aşa s-a întâmplat în cazul vorbitoarei şi, după aceea, colega sa a găsit un alt artificiu: a venit preşedinte de secţie civilă şi aşa a obţinut şi transferul; n-a avut altă soluţie, pentru că risca să se întoarcă la judecători, deşi a muncit şi deja era parte din colectiv, dar a venit cineva care n-a fost nicio zi, a stat numai prin concedii de maternitate, dar a fost vicepreşedinte.
Andreea Ciucă:
-          A propus o cale de mijloc, un text de compromis: „La expirarea mandatului funcţiei de conducere, judecătorii sau procurorii  revin la instanţa sau la parchetul din care au făcut parte, ori, dacă există posturi vacante, la o altă instanţă sau parchet egal în grad”; nu unde au dreptul, ci egal în grad cu cea la care au funcţionat;
-          A motivat propunerea prin aceea că există foarte mulţi magistraţi care lucrează la DNA şi DIICOT, care nu revin niciodată la parchetele unde au funcţionat; toţi rămân ba pe la Parchetul General, ba prin alte părţi; funcţia de conducere oferă nişte facilităţi pe care cei în cauză le valorifică din plin, în detrimentul celorlalţi; de ce să fie CSM preocupat de funcţia de conducere, care se ocupă prin concurs? Ce grijă are CSM să confere alte funcţii de conducere celor care au terminat deja nişte mandate?
Călin Popescu-Tăriceanu:
-          Eu înţeleg următorul lucru, că aici vorbim un drum managerial, care şuntează examenele profesionale.
Constantin Nicolae:
-          A susţinut că drumul managerial nu şuntează examenele profesionale deoarece judecătorul sau procurorul poate merge, după expirarea mandatului funcţiei de conducere, la o instanţă la care are dreptul să funcţioneze, drept dobândit în urma unui examen, prin concurs; la Curtea de Apel poate funcţiona numai cel care a dobândit acest drept în urma concursului de promovare; în mod asemănător se pune problema şi pentru tribunal, şi pentru ÎCCJ; toate entităţile din sistemul judiciar sunt organizate astfel;
-          A precizat că, aplicând textul pe fiecare situaţie în parte, nu se va constata niciun risc şi că fiecare dintre ipotezele propuse pentru a fi menţinute în continuare ca în reglementare, dar circumstanţiat, sunt absolut fireşti;
-          A precizat că n-a susţinut nicio clipă că textul a funcţionat foarte bine, fiindcă, dacă ar fi funcţionat foarte bine, cu siguranţă CSM nu ar fi avut nici o propunere de modificare; a spus că textul funcţionează în sensul că s-a aplicat, motiv pentru care CSM a propus modificarea.
Andreea Ciucă:
-          A precizat că AMR are probleme doar cu posibilitatea de a reveni la orice post din ţară cu aceeaşi categorie, ierarhic vorbind.
Constantin Nicolae:
-          A reiterat ideea că posibilitatea de a reveni la orice post din ţară cu aceeaşi categorie, ierarhic vorbind, trebuie reţinută ca un beneficiu al asumării funcţiei de conducere, cu condiţia să existe posturi vacante la o instanţă sau parchet pentru judecătorul sau procurorul aflat în situaţia respectivă; nu trebuie restrânsă reglementarea actuală; din cele susţinute de AMR reiese că asociaţia nu este de acord cu propunerea CSM şi că doreşte eliminarea acesteia; ceea ce înseamnă ca AMR doreşte menţinerea textului.
Andreea Ciucă:
-          A arătat că AMR doreşte eliminarea textului în partea finală: „ la orice instanţă sau parchet” deoarece astfel cel care a deţinut o funcţie de conducere primeşte acest bonus după încetarea funcţiei şi pot ajunge direct la Parchetul ÎCCJ pe baza acestui bonus; pe de altă parte, dacă a fost la Curtea de Apel Oradea şi doreşte să revină la Curtea de Apel Constanţa, unde există un singur post vacant şi o grămadă de magistraţi care tocmai au participat la un examen de promovare, întrebarea este cine va fi alesul pe acel unic post: cel care vine de la Oradea, pentru că tocmai şi-a terminat funcţia de conducere, sau cel care a tras la rame la un examen?
Gabriela Baltag:
-          A adăugat că acel post ar putea fi vizat şi de cineva care îndeplineşte condiţiile pentru transfer; ce şanse ar avea în faţa celui care a deţinut o funcţie de conducere şi căruia i-a expirat mandatul?
-          A propus ca textul să fie îmbunătăţit la următoarea reuniune a grupului mixt de lucru.
Călin Popescu-Tăriceanu:
-          I-a invitat pe participanţi să aibă în vedere şi argumentele CSM referitoare la motivele pentru care magistraţii şi judecătorii nu doresc ocuparea funcţiei de conducere.
Andreea Ciucă:
-          A făcut apel la CSM să transmită mai devreme materialele pentru următoarea şedinţă a grupului mixt de lucru;
-          S-a angajat ca reprezentanţii AMR să revadă textele de lege, având în vedere că, până la următoarea reuniune a grupului mixt de lucru, îşi va defini poziţia şi Ministerul Justiţiei.
Constantin Nicolae:
-          A precizat că CSM va transmite materialele în câteva zile, pentru a putea fi puse la dispoziţia tuturor participanţilor; deşi sunt publice, postate pe site-ul CSM, vor fi centralizate şi transmise asociaţiilor profesionale.
Andreea Ciucă:
-          A precizat că instituţiile Uniunii Europene nu trebuie definite în propunerea de modificare a CSM; în rest, toţi ceilalţi termeni menţionaţi trebuie definiţi.
Călin Popescu-Tăriceanu:
-          A propus sistarea lucrărilor din cauza limitei de timp;
-          A sugerat ca participanţii să mediteze la art. 51, alin. 1 pentru a găsi, eventual, o altă propunere.
-          După consultarea participanţilor, a concluzionat că următoarea reuniune a grupului mixt de lucru va avea loc joi, 14 aprilie, la ora12.30.

Un comentariu:

  1. Ai nevoie de un împrumut. Noi sunt legitime și pentru a garanta creditor de împrumut. Suntem o companie cu asistență financiară. Noi împrumut fonduri la persoanele care au nevoie de asistență financiară, care au un credit rău sau care au nevoie de bani pentru a plăti facturile, pentru a investi în interes de afaceri. Vreau să folosesc acest mediu pentru a vă informa că am acorda asistență beneficiarului de încredere ca vom fi bucurosi sa va oferim un împrumut Contactați-ne prin e-mail: russell.credit40@gmail.com

    Servicii Rendered includ:

    * Consolidarea datoriilor
    * Credite pentru afaceri
    * Credite personale.
    * Credite auto
    * Inchiriere si Casa Credite

    Scrie înapoi, dacă interesat cu rata noastră de 3% a dobânzii anuale. Contactati-ne prin e-mail: russell.credit40@gmail.com

    Vă rugăm să Notă: Toate individuale interesati trebuie sa trimita un mesaj la e-mail pentru răspuns urgent și detalii pentru a obține un împrumut.

    Toate cele bune.

    RăspundețiȘtergere