Cutremurul Trump

Fostul Prim Ministru, Adrian Năstase pronostica o victorie a lui Donald Trump bizuindu-se pe ”o spirală” a tăcerii care, dacă interpretez corect, ar reprezenta o izolare de adevăr a lumii politice americane printr-un puternic zid protector creat de massmedia angajată, nu independentă. Ca și în România.

Într-adevăr, sondajele s-au făcut, de regulă, în mediile comode de informare la care au acces tineretul universitar, devenit revolutionar în centrele de formare a ideologiei liberal-progresiste, în comunitățile minorităților incitate de activiștii de aceeasi orientare progresistă, în centrele de bătrâni, în marile orașe din care a dispărut tradiția autentică.
Dar nimeni nu face sondaje în masa de americani de la baza societății din zonele rurale sau din micile orașe tradiționale americane locuite de clasa mijlocie albă.

În această perioadă mi-a fost dat să trec prin zonele rurale ale Floridei sau prin orașe mici. Peste tot, omul simplu își pusese la porți semne de susținere ale lui Trump. La fel și pe micile camionete ale oamenilor care muncesc din greu. Am discutat cu români din Michigan, altădată republicani convinși. Acum au votat masiv pentru Trump. La fel s-a petrecut in marile zone industriale din nordul Americii în care lipsa locurilor de muncă transferate în China, cu predilecție, a devenit endemică. Și odată cu asta, a crescut mizeria și nesiguranța publică, exemplul cel mai notoriu fiind Detroitul.
Apoi, spuneau ei, din cauza politicii divizive a lui Obama în care grija excesivă pentru minorități ignoră complet situația albilor.
În America sunt 48 milioane de ”food stamps”, dintre care 58% se distribuie populației negre. De altfel, în perioada Administrației Obama, numărul acestor bonuri de masă a crescut cu 8 milioane.

De asemeni, o mare problemă pentru americanul mijlociu o constituie Obamacare, adică legea asigurărilor medicale devenită, nu numai obligatorie, dar și excesiv de scumpă. Iar pentru ”stamps food” și pentru asigurarea serviciilor medicale gratuite pentru minoritățile ”defavorizate”, costurile provin din creșterea costurilor asigurărilor medicale ale celor care muncesc. Chiar înainte de alegeri, Administrația a anunțat mărirea taxei obligatorii de asigurare cu 25% în medie pe America, iar în câteva state cu 100%.

Dar dincolo de limbajul folosit, Trump a avut un mesaj care s-a adresat tocmai acestor „americani uitati”, pe care abia acum, după alegeri, presa i-a identificat: albii clasei de mijloc.
Trump a promis o nouă politică cu nuanțe clare împotriva multiculturalismului forțat ca cel din Europa, împotriva globalizării și pentru o izolare pronunțată a Americii.
Practic a venit cu mesajul naționalist transmis prin sloganul de campanie: „Să facem America măreață din nou„, adică „America întâi„.
Sau, așa cum declara: “Americanism, not globalism, will be our credo”.

A fost un mesaj opus celui folosit de Hillary Clinton care s-a concentrat, aproape exclusiv pe minorități, femei, negri, divizând, ”tribalizând” societatea americană. În plus, democrata nu și-a ascuns intenția de „a importa” zeci de mii de imigranți din Siria, Africa, etc. Problemele americanului alb, a majorității n-au intrat în vederile sale, iar ancorarea în gândirea ideologică progresist-liberală a constituit lovitura decisivă care i-a îngropat campania.

Politica ideologiei liberal-progresiste a multiculturalismului și globalismului a fost respinsă la aceste elegeri de bunul simț al omului de rând, care a considerat că America trebuie salvată din mâinile politicienilor care o împing într-o direcție străina intereselor unei națiuni unite.

Iată de ce, o eventuală reușită a Administrației Trump total opusă progresismului, poate însemna falimentul mișcărilor progresiste pe plan global.
Tocmai această posibilitate i-a speriat pe liderii europeni care au început să arunce cu pietre în Trump, încă înainte de alegeri, numindu-l populist, autoritar, misogin, rasist, fascist punând în același timp toate ouăle în coșul Clinton.

Nemții par cei mai afectați, mai ales după antecedentul Brexit, iar acum vor să impună  măsuri pentru ca fenomenul naționalismuluiTrump să nu se extindă într-o Europă aflată deja sub presiunea unor mișcări naționale de emancipare de sub tutela Bruxelles-ului.
„Țara noastră și Europa trebuie să se schimbe dacă vrem să contracarăm această mișcare internațională autoritaristă„, a spus imediat după alegeri, vicecancelarul german Sigmar Gabriel.

Însăși politica de izolare a Marii Britanii pe care doresc s-o pună în aplicare liderii UE aflați în siajul Germaniei, va trebui să fie regândită, deoarece nu-i greu de intuit că va urma o relație specială între Statele Unite și țara insulară. Și, în acest caz, Europa fără minte va arunca Anglia direct în brațele Americii, mărind astfel zona izolaționistă la un adevărat ”Izolaționism Atlantic”.
Este cert că acest cutremur politic cu epicentrul la Washington își va trimite undele de șoc în întreaga lume.

Este prea devreme pentru a pronostica locul României vis-à-vis de America lui Trump, dar este cert că lipsa de înțelepciune a diplomației române de a stabili niște canale de comunicație, nu numai cu administrația liberală, dar și cu cea a conservatorilor americani, a prins diplomația română pe picior greșit. Din nou.
Oricum, va fi interesant de urmărit care va fi evoluția ambasadorului american după acest cutremur.

Mircea Popescu
m.popescu@sbcglobal.net