SCMD vs. Lia Olguta Vasilescu

SCMD VERSUS LIA OLGUTA VASILESCU

-          In atentia tuturor celor interesati –

Doamnelor si domnilor,

Conform deciziei unanime a membrilor CNR, SCMD a chemat-o in Instanta pe d-na Lia Olguta Vasilescu, in calitate de ministru al Muncii, pentru abuz de putere, in solidar cu Ministerul Muncii si Justitiei Sociale.

Va prezentam alaturat actiunea depusa, la Tribunalul Bucuresti, Sectia a II-a Contencios Administrativ si Fiscal, cu numarul 1218/2018.

Ii avertizam, deja, sa se pregateasca sufleteste, pe toti politicienii care au detinut functia de ministru al Apararii din decembrie 2015 si pana astazi, dar si pe domnii generali care au detinut functiile de sefi ai Directiei Generale Juridice si ai Directiei Financiare din MApN, in aceeasi perioada. In loc sa apere interesele militarilor activi si in rezerva, domniile lor au patronat cu exces de zel aberatiile legislative concepute pentru distrugerea Sistemului de Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala ca premisa a distrugerii Tarii.

Aveti, asadar, explicatia lipsei prezentei SCMD la convocarile celor care patroneaza distrugerea rezervei si care executa ordinul indepartarii rezervistilor de la starea de normalitate.

Honor et Patria! Vae Victis!

Presedintele SCMD,

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

Nr._______ din ______________________                                                          Ex.nr.___

TRIBUNALUL BUCURESTI                                                                

SECTIA  A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

DOMNULE PRESEDINTE,

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare SCMD), cu sediul in Bucuresti, str. Bogota,  nr. 6, Sector 1, in temeiul dispozitiilor art. 28, alin (2) din Legea nr. 62/2011, privind dialogul social, in numele membrilor sai de sindicat, in calitate de reclamant, în contradictoriu cu paratul VASILESCU LIA-OLGUTA, ministrul muncii si justitiei sociale, in solidar cu paratul Ministerului Muncii si Justitiei Sociale, ambii parati cu sediul in str. Demetru I. Dobrescu nr.2, Bucuresti, sector 3, formulam următoarea

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

prin care solicitam pronuntarea unei hotarari privind:

recunoaşterea dreptului pretins, respectiv actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat prin raportare la majorarea soldelor cadrelor militare in activitate,  conform prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015  cu abrogarea art.VII din OUG.59/2017 referitor la art.59 din Legea nr.223/2015 si

sanctionarea demersurilor nelegale de care se face vinovata parata VASILESCU LIA-OLGUTA, prin intreaga campanie mediatica de impotriva rezervistilor, sustinuta in perioada mai – decembrie 2017, pentru sustinerea initiativelor legislative neconstitutionale si discriminatorii, vizand modificarea Legii nr. 223/2015 (Proiectul Legii nr. 153/2017 prin art 40, retras doar in urma solicitarii exprese a conducerii PSD, OUG nr. 59/2017 si urmatoarele; OUG nr. 82/2017,  OUG nr. 103/2017si  OUG nr. 116/2017.

Adoptarea OUG nr. 59/2017, care a modificat Legea nr. 223/2015 a incalcat:

o   art.14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care interzice tratarea in mod diferit a persoanelor aflate in situatii comparabile comparabile (dosar CEDO/18.02.1991 Fredin contra Suedia nr.1, seria A, nr.192 si Dosar/23.11.1993 Van der Mussele contra Belgia, seria A nr.70) in speta militari si magistrati;

o   Decizia CCR nr.20/2000, dosar 5A/2000, care a decis ca nu se poate identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui tratament diferit intre pensia magistratilor si  pensia militarilor;

o   prevederile Constitutiei Romaniei: art.1 alin.5, art.2 alin.2, art.4 alin.1, art.11 alin.1 si 2, art.16 alin.1 si 2, art.30 alin.6 si 7, art.31 alin.1 si 2, art.41 alin.2 si 3, art.42 alin.1 si 2, art.44 alin.1-4, art.53 alin.1 si 2, art.61 alin.1, art.115 alin.1, 2,4 si 6, art.118 alin.1 coroborat cu art.61 alin.1.

In raport de prevederile legale sus-mentionate, invocam exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor OUG nr. 59/2017, intrucat apreciem ca acest act normativ exclude aplicarea dispozitiilor Legii nr.223/2015, respectiv actualizarea pensiilor militare, (in fapt solda de rezervist) prin raportare la majorarea soldelor cadrelor militare in activitate si prin lipsa de competenta in domeniu al ministrului muncii si justitiei sociale, ca initiativele paratei constituie un abuz

In consecinta, va rugam sa admiteti exceptia invocata de neconstitutionalitate a OUG nr. 59/2017 si sa trimiteti cauza spre competenta solutionare la Curtea Constitutionala.

            In fapt:

Demersurile legate de suspendarea actualizarii pensiilor militare de stat in functie de majorarea soldelor au constituit o imixtiune a ministrului VASILESCU LIA-OLGUTA si Ministerului Muncii si Justitiei Sociale in reglementarea unor dispozitii privind pensiile militare de stat, intrucat paratii nu au competenta in reglementarea pensiilor din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala. Nelegalitatea demersului ministrului reiese si din tentativa de a strecura, initial, continutul OUG nr. 59/2017, vizandu-i si pe magistrati, ca art 40 in proiectul Legii nr. 153/2017.

            Nelegalitatea demersului juridic este completata de discriminarea si lipsa de moralitate ce decurge implicit din aplicarea dispozitiilor OUG nr. 59/2017, care a modificat Legea nr.223/2015, tinand cont de faptul ca, incepand cu anul 2010, pensiile militare de stat au fost supuse in mod constant unor modificari legislative in detrimentul exclusiv al cadrelor militare in rezerva si retragere, modificari asupra carora ulterior s-a revenit, dar pentru unii dintre membrii nostri de sindicat prea tarziu, avand in vedere decesul acestora.

            Dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 223/2015, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne si Serviciul Roman de Informatii prin Casele de Pensii Sectoriale au exclusiv in competenta in competenta domeniul asigurarilor sociale pentru cadrele militare in rezerva si retragere din subordine, Ministerul  Muncii si Justitiei Sociale nemaivand competente in initierea sau punerea in aplicare a unor acte normative din acest domeniu, cu incepere de la 01.01.2016.

Aratam ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu a reprezentat un privilegiu, ci o compensatie partiala a inconvenientelor care rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa se supuna militarii, care sunt mult mai severe si mai restrictive decat pentru celelalte categorii de beneficiari ai sistemului de pensii:

-          Interzicerea activitatilor care le-ar putea aduce venituri suplimentare;

-          Asumarea prin juramant a posibilitatii pierderii vietii in exerecitarea atributiilor;

-          Riscul pe care il implica exercitarea profesiilor de catre cadrele militare din toate structurile de aparare, ordine publica si securitate nationala, pe plan intern si extern;

-          Retribuirea doar doar pentru 8 ore activitate/zi, in conditiile in care aceasta categorie profesionala este considerata in activitate 24 ore din 24;

-          Inexistenta militarilor si politistilor in Codul Muncii, cuvantul munca fiind inlocuit cu precizarea constitutionala, ca ei presteaza o” activitate pentru indeplinirea indatoririlor”, care nu poate fi taxata drept „ munca fortata” ( Constitutia Romaniei art. 42  alin 1 si 2) etc.;

Reglementarea prevazuta de Legea nr. 223/2015 nu a constituit o incalcare a principiului egalitatii in fata legii ci o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de regimul stabilit pentru alti asigurati, care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri. O asemenea interpretare tinde sa nege in substanta un drept prevazut de legiuitor in favoarea membrilor nostri de sindicat, devenit cert si lichid odata cu incetarea raporturilor lor de serviciu, care a fost recunoscuta si prin Decizia Curtii Constitutionale nr.20/02.02.2000, dosar nr. 5A/2000, ce interzice DISCRIMINAREA MILITARILOR FATA DE MAGISTRATI. 

Trebuie avut in vedere faptul ca militarii constituie singura categorie profesionala cu obligatii de serviciu  si dupa trecerea in rezerva, intrucat, in caz de necesitate, rezervistii sunt obligatoriu concentrati, refuzul constituind infractiune sanctionata de Codul penal.

Apreciem ca, in situatia noastra sunt aplicabile dispozitiile art.60 din Conventie, potrivit caruia „nicio dispozitie din prezenta conventie nu va fi interpretata ca limitand sau aducand atingere drepturilor omului si libertatilor fundamentale care ar putea fi recunoscute conform legilor oricarei parti contractante sau oricarei alte conventii la care aceasta parte contractanta este parte”.

Precizam ca, incepand cu anul 2010, legislatia adoptata a avut in vedere pe de o parte reducerea chetuielilor publice, iar pe de alta modificarea retroactiva a legislatiei in domeniul pensiilor militare, modificari care au afectat profund atat moral cat si material aceasta categorie profesionala, din 2010 si pana in prezent.

Nemultumirile noastre sunt legate de neintelegerea sau intelegerea defectuoasa a naturii juridice a pensiilor militare de stat( ca solda se rezervist, ce implica si continuarea activitatilor de pregatire militara), strans legata de particularitatile activitatii tuturor cadrelor militare din sistemul national de aparare, ordine publica si securitate nationala, pe care le putem sintetiza astfel: activitatea nu s-a limitat in timp la durata programului normal de lucru si nu a existat posibilitatea compensarii muncii prestate cu timp liber sau plati suplimentare; exercitarea prerogativelor constitutionale de aparare, ordine publica si securitate nationala se caracterizeaza prin continuitate; institutiile publice au obligatia legala de a asigura realizarea drepturilor prin dispozitiile in vigoare referitoare la specificul muncii prestate, importanta sociala si restrictiile aferente; expunerea cadrelor militare la un grad ridicat de stres, risc si boli profesionale.

            Consideram ca orice masura reparatorie trebuie sa priveasca un just echilibru intre interesul general si imperativele protectiei drepturilor fundamentale ale persoanelor, echilibru care nu este mentinut ori de cate ori, prin diminuarea sau limitarea drepturilor patrimoniale, persoanele trebuie sa suporte o sarcina excesiva si disproportionata.

            In sprijinul celor mentionate mai sus, aratam ca, ministrul si Ministerul Muncii si Justitiei Sociale prin adresa nr. 25183/RG/3266/LOV/2125/AMR/1914/DAS/11.09.2017, au raspuns la plangerea noastra prealabila administrativa nr.719/18.08.2017 si a precizat ca actele normative cu caracter special care stabilesc conditiile de acordare si formula de calcul a pensiilor de serviciu sunt diferite fata de conditiile de acordare si determinare a cuantumului pensiilor din sistemul public, reglementat de Legea nr. 263/2010.

            Cu toate acestea, prin Ordonanta de Urgenta nr.59/2017 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, s-au modificat prevederile din toate actele normative care reglementeaza pensiile de serviciu, sub aspectul masurii de actualizare - in baza Legii nr.223/2015 se actualizau prin raportare la majorarea soldelor cadrelor militare in activitate - in sensul realizarii din oficiu, anual, numai cu rata medie anuala a inflatiei, in baza comunicarilor Institutului National de Statistica.

In temeiul Ordonantei de Urgenta nr. 59/2017, cuantumul net al pensiilor de serviciu nu poate fi mai mare decat media venitului net corespunzator venitului brut care a constituit baza de calcul a pensiei de serviciu, respectiv a indemnizatiei pentru limita de varsta, fara a se lua in calcul necesitatea catualizarii respectivului cuantum salarial, care se modifica in practica anual.

Paratii, prin adresa mentionata mai sus, au considerat ca Ordonanta de Urgenta nr.59/2017 elimina inechitatile dintre categoriile de pensionari, dat fiind ca majorarea pensiilor din sistemul public nu se realizeaza prin raportare la majorarea salariilor persoanelor aflate in activitate asa cum se procedeaza in cazul pensiilor de serviciu. In fapt, au introdus discriminarea rezervistilor, prin calculare pensiilor din net, nu din brut si dubla impozitare pentru cei a caror pensie trece in cuantum de 2000 mii lei. In plus, initiativa a dus la inghetarea pensiilor militare de stat pe viata, deoarece, introducerea sintagmei „indicator definitiv” exclude si alinierea acestora la indexarea pensiilor civile cu rata inflatiei

Toate considerentele mentionate mai sus au fost facute de Ministerul Muncii si Justitiei Sociale in conditiile in care, prin corespondenta pe care ne-au transmis-o au aratat ca au competente exclusiv in sistemul public de pensii, iar potrivit Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, gestionarea sistemului pensiilor militare se afla in responsabilitatea Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne si Serviciului Roman de Informatii, cheltuielile legate de plata pensiilor militare se fac din bugetele institutiilor mai sus-aratate, cu atributii in stabilirea, calculul si plata pensiilor din acest sistem.

Din punctul nostru de vedere, masurile de inghetare a pensiilor militare de stat dispuse prin  Ordonanta de Urgenta nr.59/2017 sunt masuri de oportunitate, care vizeaza exclusiv aspecte de ordin financiar, asa cum in trecutul apropiat au fost si masurile dispuse prin Legea nr. 119/2010 si OUG nr.1/2011, la care ulterior s-a renuntat, tot ca urmare a unor modificari legislative.

            In consecinta, solicitam admiterea actiunii asa cum a fost formulata, respectiv recunoaşterea dreptului pretins, respectiv actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat prin raportare la majorarea soldelor cadrelor militare in activitate,  conform prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/201, abrogarea art.VII din OUG. 59/2017 referitor la art. 59 din Legea nr.223/2015 si constatarea demersurilor nelegale ale ministrului VASILESCU LIA-OLGUTA, la care am facut referire in prezenta actiune.

In drept: Ne intemeiem acţiunea  pe dispoziţiile art. 1 si art.11 si  art.28(1) din Legea nr. 554/2004,  coroborate cu art. 96 C.pr.civ. Anexam prezentei actiuni copii după documentele invocate in actiune, conform cu originalul.

In dovedirea celor de mai sus intelegem sa ne servim de proba cu inscrisuri, precum si orice alte probe prevazute de lege.

Depunem prezenta actiune in 3 exemplare, necesare comunicarii.

Presedintele S.C.M.D.                                                    

                                        Col.(r) dr. Mircea DOGARU

DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCURESTI

SECTIA a II-a CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL