Aviatorii Romaniei asteapta o judecata dreapta

MOTTO: Pensii câştigate după mulţi ani colţuroşi, bolovănoşi. Pensii meritate doar câţiva ani. Pensii micşorate cu până la 85%. Pensii aşteptate, la mâna guvernanţilor, judecătorilor, reporterilor, ziariştilor, comentatorilor.

Oameni buni,
Mă adresez celor care sunt curioşi, celor care sunt în drept să citească aceste rânduri, celor care în mod sigur pot face dreptate! O să vă povestesc despre AVIATORI, care nu mai sunt prea mulţi. Bătrâni, bolnavi, discriminaţi de cele mai multe ori, ei încep uşor să se piardă, în neguri, dispar. Rămâne în urmă durerea, neputinţa, umilinţa unei bresle care în nici un caz nu merită acest tratament. Se trage de timp. Se tărăgănează nişte decizii, care puteau fi luate de mult. Cu demnitatea care îi caracterizează, aviatorii nu cer milă, nu apar în mass-media, nu ocupă zilnic ore în emisiunile cu cele mai mari audienţe. Bătrânii aviatori aşteaptă cu încredere o judecată dreaptă care nu mai vine! Rândurile lor scad mereu, însă asta nu interesează pe nimeni. Dimpotrivă, mai bine, cu cât mai puţini, cu atât mai simplu! Se compară în emisiunile televizate un medic chirurg care poate greşi o operaţie şi pacientul moare. Este UNUL! Când greşeşte însă un aviator, o data, mor poate SUTE de oameni! Repet, o data!
Toată lumea „se dă” cu avionul de la mic la mare. Toată crema societăţii, toată conducerea ţării! Unii se duc în concediu, alţii merg la muncă. Conducătorii noştri zboară cel mai des. Permanent sunt legaţi de aviatori şi avioane. Bolnavii sunt legaţi de aviatori, cei ce vor să meargă unde nu se ajunge decât în zbor. Ei, cei care vă duc şi vă aduc în siguranţă sunt de cele mai multe ori solitari, jertfiți pentru meserie. Aviatorul nu are zile onomastice, nu are sărbători legale, îşi lasă familia şi pleacă la datorie de câte ori este nevoie. Înfruntă furtuni, radiaţii, fusuri orare, risc maxim! Nu ştie când se întoarce sau dacă se întoarce. Aviatorul zâmbeşte pasagerilor şi le oferă jertfa supremă, viaţa lor pentru a-i salva din situaţii dificile.
Cum să-şi explice un bătrân aviator, după aşa o viaţă tumultoasă că aşteaptă dreptate tocmai de la cei pe care i-a transportat milioane de kilometrii. La orice oră, în orice situaţie, necondiţionat! Se dau asigurări şi se fac promisiuni deşarte din partea guvernanţilor. Tribunalele judecă aceeaşi speţă şi dă hotărâri diferite, cu amânări de ani de zile.
De ce s-au luat pensiile aviatorilor? Este un drept câştigat şi meritat!
De ce nu se ia atitudine?
De ce îi lăsăm să se piardă unul câte unul, fără să facem nimic? Este inadmisibil!
De ce?...

Semnat: un necunoscut, un nimeni fără nicio putere, care după o viaţă zbuciumată, plină de emoţii extreme, în nevoie, așteaptă!....