Către,

MINISTERUL MUNCII SI JUSTITIEI SOCIALE

-         In atentia doamnei ministru Lia Olguta Vasilescu -

cu sediul in Bucuresti, str.Demetru I.Dobrescu nr.2, sector 3, cod postal 030167

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare SCMD), cu sediul in Bucuresti, str. Bogota,  nr. 6, Sector 1, in temeiul dispozitiilor art. 28, alin (2) din Legea nr. 62/2011, privind dialogul social, in numele membrilor sai de sindicat, in temeiul Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, modificata si completata ulterior, formulam prezenta

PLANGERE ADMINISTRATIVA PREALABILA

avand in vedere urmatoarele motive:

Instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu a reprezentat un privilegiu, ci o compensatie partiala a inconvenientelor care rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa se supuna militarii, care sunt mult mai severe si mai restrictive decat pentru celelalte categorii de beneficiari ai sistemului de pensii:

-         Interzicerea activitatilor care le-ar putea aduce venituri suplimentare;

-         Riscul pe care il implica exercitarea profesiilor de catre cadrele militare din toate structurile de aparare, ordine publica si securitate nationala, pe plan intern si extern;

Reglementarea prevazuta de Legea nr.223/2015 nu a constituit o incalcare a principiului egalitatii in fata legii ci o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de regimul stabilit pentru alti asigurati, care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri. O asemenea interpretare tinde sa nege in substanta un drept prevazut de legiuitor in favoarea membrilor nostrii de sindicat, devenit cert si lichid odata cu incetarea raporturilor lor de serviciu, care a fost recunoscuta si prin Decizii ale Curtii Constitutionale – ex. Decizia CCR nr.20/02.02.2000, dosar nr. 5A/2000. 

In acest context, adoptarea OUG nr.59/2017, care a modificat Legea nr.223/2015 sau declaratiile neconforme cu realitatea ale ministrului muncii:

o   Incalca art.14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care interzice tratarea in mod diferit a persoanelor aflate in situatii comparabile (in speta militari si magistrati);

o   Incalca Decizia CCR nr.20/2000, dosar 5A/2000, care a decis ca nu se poate identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui tratament diferit intre pensia magistratilor si  pensia militarilor;

o   Incalca prevederile Constitutiei Romaniei: art.1 alin.5, art.2 alin.2, art.4 alin.1, art.11 alin.1 si 2, art.16 alin.1 si 2, art.30 alin.6 si 7, art.31 alin.1 si 2, art.41 alin.2 si 3, art.42 alin.1 si 2, art.44 alin.1-4, art.53 alin.1 si 2, art.61 alin.1, art.115 alin.1, 2,4 si 6, art.118 alin.1 coroborat cu art.61 alin.1.

Nu in ultimul rand, nu este avut in vedere faptul ca militarii constituie singura categorie profesionala cu obligatii de serviciu dupa trecerea in rezerva, intrucat in caz de necesitate rezervistii sunt obligatoriu concentrati, refuzul constituind infractiune sanctionata de Codul penal.

Apreciem ca in situatia noastra sunt aplicabile dispozitiile art.60 din Coventie, potrivit caruia „nicio dispozitie din prezenta conventie nu va fi interpretata ca limitand sau aducand atingere drepturilor omului si libertatilor fundamentale care ar putea fi recunoscute conform legilor oricarei parti contractante sau oricarei alte conventii la care aceasta parte contractanta este parte”.

Precizam ca incepand cu anul 2010, legislatia adoptata a avut in vedere pe de o parte reducerea chetuielilor publice, iar pe de alta modificarea legislatiei in domeniul pensiilor militare, modificari care au afectat profund atat moral cat si material aceasta categorie profesionala.

Nemultumirile noastre sunt legate de neintelegerea sau intelegerea defectuoasa a naturii juridice a pensiilor militare, strans legata de particularitatile activitatii tuturor cadrelor militare din sistemul national de aparare, ordine publica si securitate nationala, pe care le putem sintetiza astfel: activitatea nu s-a limitat in timp la durata programului normal de lucru si nu a existat posibilitatea compensarii muncii prestate cu timp liber sau plati suplimentare; exercitarea prerogativelor constitutionale de aparare, ordine publica si securitate nationala se caracterizeaza prin continuitate; institutiile publice au obligatia legala de a asigura realizarea drepturilor prin dispozitiile in vigoare referitoare la specificul muncii prestate, importanta sociala si restrictiile aferente; expunerea cadrelor militare la un grad ridicat de stres si risc.

          Consideram ca orice masura reparatorie trebuie sa priveasca un just echilibru intre interesul general si imperativele protectiei drepturilor fundamentale ale persoanelor, echilibru care nu este mentinut ori de cate ori, prin diminuarea sau limitarea drepturilor patrimoniale, persoanele trebuie sa suporte o sarcina excesiva si disproportionata.

In drept, ne intemeiem prezenta pe dispozitiile art.7 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, modificata prin Legea nr.76/2012, coroborate cu dispozitiile art.1 din Intaiul Protocol Aditional la Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale ale Omului, in care Romania este parte, intrucat consideram ca suntem vatamati in drepturile noastre prin modificarile legislative/afirmatii neconform cu realitatea.

Presedintele S.C.M.D.                                                    

          Col.(r) dr. Mircea DOGARU