Conflictul Guvernului cu magistratii

 

Guvernul condus de Ilie Bolojan are de gestionat criză după criză. De la 1 august, românii plătesc mai mult pentru produse și servicii, unele scutiri fiscale au fost eliminate, iar acum judecătorii au ieșit la atac pentru a-și apăra drepturile amenințate.

O reformă care urmărește să reducă pensiile magistraților la 70 % din ultimul salariu net și să crească vârsta de pensionare până la 65 de ani, a stârnit reacții negative din partea organizațiilor care reprezintă judecătorii și procurorii.

Șefa CSM, Elena Costache, spune că o pensie medie de 11.000 de lei, cât ar rezulta în urma noii legi, ar fi prea mică și acuză Guvernul de „încălcarea principiilor Constituției”. Asta în condițiile în care premierul Ilie Bolojan consideră că pensiile care depășesc 3.000 de lei sunt suficient de mari pentru a-i obliga pe beneficiari să plătească și o contribuție la sănătate.

„Dincolo de percepții, judecăți grăbite și polemici televizate, sistemul judiciar trăiește într-o realitate mai puțin spectaculoasă: aceea a lipsurilor, a presiunii zilnice și a unui echilibru precar între vocație și epuizare”, se arată într-o reacție a procurorilor, postată pe Facebook de procuroarea DNA Alexandra Lăncrănjan, pe care vă invit s-o citiți, pentru a afla și o altă perspectivă asupra subiectului.

Un judecător de la Tribunalul București propune o altă soluție pentru restabilirea echilibrului în veniturile / pensiile cetățenilor și anume impozitarea progresivă.

Pe lângă opinii, cu care putem fi sau nu de acord, există și realitatea că magistrații din România au totuși cele mai mari pensii din Uniunea Europeană, raportate la pensia medie. De exemplu, în timp ce la noi pensia media a unui judecător este de 9 ori mai mare decât pensia medie bazată pe contributivitate, în Polonia raportul este de doar 3:1.

Și mai există și aceste știri care numai încredere în justiție nu-ți inspiră: „Dosarul lui Florin Secureanu, cel care fura zilnic bani din casieria spitalului Malaxa, va fi reluat de la zero după 8 ani de judecată, a decis Curtea de Apel București. Prima instanță îl condamnase la 11 ani de închisoare”.

Magistrații au 8 metode de șantaj la adresa Guvernului, scrie Sabina Fati într-un articol pentru DW. De aceea, războiul se anunță unul complicat în care părțile nu au de ales decât să negocieze.

Conflictul dintre cele două puteri ale statului, executivă și judecătorească, are loc în fața unei populații îngrijorate de perspectiva scumpirilor și care se întreabă de ce este pusă, din nou, să plătească pentru proasta guvernare și amânarea reformelor.

Criza de imagine a Guvernului este amplificată și de dezvăluirile despre miniștrii care, în trecut, au mituit angajați ai statului pentru a-și proteja afacerile. Este vorba de fostul vicepremier pentru reformă, Dragoș Anastasiu, demisionat între timp, și de ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, care în 2012 ar fi dat șpagă de cel puțin 6 ori unui ocol silvic din Iași până să denunțe fapta.